In urma cu doar cateva saptamani, am desfasurat impreuna cu Andrei Sava, una dintre cele mai lungi si intense expeditii de pescuit din ultimii ani. Am lipsit de acasa 11 zile, dintre care 10 am pescuit ca inecatii, intre 11 si 14 ore pe zi. Maraton, nu gluma.

Expeditia a avut doua destinatii, Sarulesti si Valea Argovei. Eram in cautarea salaului, in special a exemplarelor mari. Asta fiindca pe Sarulesti urma sa participam la Mister Kopyto Trophy, unde punctau cei mai mari 5 salai timp de 3 zile, iar pe Vale urma sa aiba loc prima etapa din CNS Spinning, Cupa Rapala-Storm.
Dupa abstinenta indusa de sezonul rece, pofta noastra de pescuit capatase proportii.

Scopul acestei expeditii, pe langa antrenament pentru cele doua concursuri, era sa ne familiarizam cu noul echipament montat pe barca Finval Rangy 510. Montasem pe bot un motor Minn Kota Ulterra 80, plus doua sonare, un Humminbird Helix 9 la conducator si un Helix 7 pe bot, toate cele trei fiind legate in retea.

In felul acesta, fiecare dintre noi avea display-ul lui si puteam realiza pozitionari cu motorul electric direct din sonar, cu o precizie incredibila. Cum acasa nu apucasem sa testam daca ansamblul si functioneaza, acest lucru urma sa-l facem in primele zile ale expeditiei.

Deruland inainte, la Mr. Kopyto Trophy – Sarulesti am terminat pe locul 9, la doar 11 centimetri de podium. Cei PATRU!! salai imbracati scapati in ziua a doua, aveau sa ne coste. Totusi am urcat constant in clasament, de pe locul 31 dupa prima zi, pe 20 in a doua, terminand pe 9 la final. Ultima zi am reusit sa terminam pe 2 in mansa, ceea ce ne-a adus si un premiu cash de 200 euro.

Prin prisma organizarii, premiilor substantiale si a sistemului de punctare, Relax Trophy este un concurs model la care participam intotdeauna cu placere. Bravo Boanta!

Pescuind impecabil, colegii nostri Doru Somesan si Dan Iercosan, si-au adjudecat locul 1. Asadar, in acest an Cupa Ligii va sta in WSB.

La Valea Argovei, dupa acordul fin de la Sarulesti, lucrurile au stat si mai bine. Impreuna cu Andrei, am terminat concursul pe locul doi, un debut excelent in prima etapa CNS, pe o pista foarte dificila. Am plecat increzatori, cu o strategie bine conturata, pe care (cu putin noroc) am executat-o perfect.

Privind in urma, sunt doua elemente cheie care ne-au oferit aceste rezultate. Primul este functia de AutoChart Live a sonarului Humminbird, care permite cartografierea impecabila a zonelor pe care pescuiesti. Odata testata aceasta functie, nu mai e cale de intoarcere.

Al doilea element cheie au fost nalucile cu care am pescuit, in special talia si caracteristicile lor. Testasem cu succes cateva mostre de la Storm la finele anului trecut, in special Largo Shad si Mangrowe Minnow, si eram nerabdatori sa vedem cum se comporta pe apele de pe Valea Mostistei.

Pe durata antrenamentelor si a celor doua competitii, am pescuit in special cu naluci soft de la 10cm in sus. Desi pe parcurs am incercat si cateva modele de 6-8 cm, gumele mari au iesit de departe castigatoare.

La Sarulesti in concurs, in primele doua zile majoritatea salailor au venit pe softuri Mangrowe Minnow 10cm (culoare Pearl, Arkansas Glow), Largo Shad 10cm (Fire Tiger, Pearl, Blue Moon) si evident castigatoarele de anul trecut, Storm Joker Shad 10cm. Toate se caracterizeaza printr-o vibratie agresiva si o usoara rotire din corp, dislocand o cantitate mare de apa.

Am pescuit in special pe gramaje relativ mari, 14gr si 17gr. Aveam mereu gume montate pe 7 si 10 grame, cu care alternam pe zonele unde aveam mai multe capturi sau ratari.

Pescuind la modul acesta, gramajele mari ne permiteau sa acoperim apa rapid, iar gumele “serioase” erau greu de ignorat de salaii activi.
O particularitate a gamei noi de soft-uri de la Storm o reprezinta zona dintre corpul nalucii si coada, care poate fi subtiata prin indepartarea unei fasii de silicon, rezultand intr-o bataie si mai violenta.

La finele celei de-a doua zile am avut o serie de capturi pe Orka Shad de 9, respectiv 10cm culoare FY. Tot Orka Shad 10cm a adus in barca cei mai multi salai in ultima zi, in care am reusit o clasare pe locul 2 in mansa. La Sarulesti am imbunatatit media capturilor de la o zi la alta, adaptandu-ne in permanenta, lucru imbucurator in orice competitie. Vom reveni cu siguranta si anul viitor.

Urma Valea Argovei, unde ne propusesem trei zile de antrenament. Aici aveam mult de munca, fiindca aveam considerabil mai putine iesiri pe balta. Asadar o buna bucata din prima zi am dedicat-o cartografierii. Stiam ca urmeaza un concurs extrem de dificil, unde salaii se vor lasa greu de convins.

Spre deosebire de Sarulesti, pe care il consider un lac de “pattern”, Valea Argovei a fost mai mereu o pista a “locurilor”. La ce ma refer? La Sarulesti, daca identifici un tipar de hranire sau localizare (ex: platouri cu cadere lina, inconjurate de apa adanca) poti multiplica asta pe mai multe zone ale lacului cu succes. Poti prinde peste in locuri unde n-ai mai avut niciodata capturi, cum a fost locul unde am prins in ultima zi.

Pe Vale, strategia tine de locuri si o pozitionare cat mai precisa. Locurile pot fi diferite intre ele ca adancime, conformatie, structuri etc si sa tina toate peste. Odata identificate cateva locuri productive trebuie sa stii cat sa insisti si cand sa pleci pe urmatorul. Nu de putine ori am prins primii pesti punctabili dupa 20-25 minute petrecute pe un loc. Unele locuri sunt productive doar la anumite ore, asadar cheia sta in rotatia pe parcursul mansei intre zonele cu potential identificate.

La antrenamente, primii pesti punctabili au aparut abia spre finalul zilei. Dupa mai bine de 7 ore de cartografiat si dat in gol (sau prins salai nepunctabili) am gasit o zona care arata pur si simplu perfect. Pe masura ce cobora jigul, ii spuneam lui Andrei cat de bine arata pragul si ca e imposibil sa nu tina salai imbracati. Am luat-o la tocat marunt, cu lansari apropiate, am schimbat gramaje, gume etc. Apoi, zbang! Am un atac puternic, intep si observ ca e luat aiurea. Scot un salau peste 50cm, negru ca taciunele, care s-a pus pe guma.

Decidem atunci sa incercam cu gume mai voluminoase. Eu pun un Largo Shad 10cm, iar Andrei ridica stacheta cu un Orka de 14cm. Dupa inca doua maini, am un atac puternic, de data aceasta sus pe prag in apa de 2.5m. Rotitele incep sa se invarta. Continuam cu incredere pe gume mari si Sava e si el in drill, pe Orka de 14cm. Guma e inhalata complet!

Nu trece mult si mai luam fiecare cate unul. Patru pesti punctabili in mai putin de o ora, salveaza o zi ce se anunta dezastroasa.

Urmatoarele zile am continuat experimetarea. Gumele “serioase” au dominat in continuare. Am gasit pesti punctabili pe mai multe zone (3 mai exact) si am prins mai bine pozitionati in apa mica si pescuind spre apa mare. Tatonam mult mai bine marginile pragurilor in acest fel, margini care ne-au adus majoritatea capturilor.

In video-ul de mai jos, Andrei prezinta pe larg acest tip de pozitionare:

In concursul de la Argova am pescuit amandoi cu fix trei naluci: Storm Largo Shad 10cm, Orka Shad 10cm si Orka Shad 14cm, armate pe jiguri de 14gr. 7 si 10gr am folosit doar in zonele in care aveam atacuri nehotarate, la alungare, pentru ca ne permiteau sa tinem mai mult guma in zona fierbinte.

Pe gumele mari, pentru a creste rata capturilor am montat o tripla in zona cozii legata cu fluorcarbon de 0.30mm de ochetul jigului. Acest lucru ne-a ajutat sa aducem in barca mai multi bibani sau salaii ce loveau la alungare, pe care altfel i-am fi ratat.

In prima zi am punctat cu 9 salai si un biban. Salaul cu numarul 10 a executat o lumanare la minciog si ne-a lasat cu ochii in soare. E primul salau acrobat pe care l-am vazut si eu si Andrei. Asta e, face parte din pescuit. Totusi, la finalul primei zile ne situam pe locul 4.

A doua zi stiam ca va fi si mai solicitanta. Am revizitat in special zonele pe care am prins in prima zi, reusind sa culegem cate 1-2 salai de pe fiecare. Dupa primele 4 ore, ne-am indreptat spre o zona unde avusem ultimele capturi in prima zi.

Folosind din nou harta batimetrica, ne-am pozitionat la perfectie pe prag. La prima mana, Sava a avut peste. Si la a doua. Dupa care a scapat unul. Am identificat traiectoria si a urmat o serie de patru salai la mine. Salaii dadeau horatat, fara sa stea pe ganduri. Ne uitam unul la celalalt si nu ne venea sa credem peste ce filon am dat.

Ne-am facut repede cei 10 salai si cateva upgrade-uri de peste 60cm. Evident am fost ochiti in scurt timp de mai multe barci si zona s-a aglomerat. Si aici, parca la indigo cu ce s-a intamplat la Sarulesti, Orka Shad de 10cm FY pe 10 si 14 gr a spart normele. Verdele glitter s-a pretat excelent pe vremea insorita si apa “puscata” de pe Vale.

La finalul mansei, dupa inca doua upgrade-uri in zone revizitate, am reusit sa castigam mansa, la fix 1 cm distanta de locul doi. La final, am ocupat treapta a doua a podiumului. Gumele “serioase”, pescuite cu incredere, si-au aratat din nou eficienta la salau.