Home » De la cititori, Povesti cu pesti

Regele Somn

20 martie 2011 10 Comentarii Scris de iancsi

Somnul, un peste miraculos, imprevizibil,  impunator, cu o viteza de reactie uimitoare si o forta extraordinara, este in varful lantului trofic din apele continentale ale Europei. Nu are nici un adversar natural, poate doar vidra, ceea ce-l face pradatorul perfect al apelor noastre. Marimea, care de multe ori depaseste 50 kg, il face sa fie temut si respectat de toate vietatile din apele de la noi. De multe ori cand un somn mai mare apare la un gard de pescuit sau pe un vad unde stau stationaristii s-a cam terminat pescuitul. Toti pesti dispar de frica  pradatorului perfect. Forma corpului, o capodopera a evolutiei, ii confera statutul de rapitor suprem. Un cap mare turtit ce despica apa, un gat rotund muschiulos si un trunchi scurt, robust cu o coada enorm de lunga si serpuitoare, avand tot corpul acoperit cu o piele fina si lucioasa, ce secreta mucus, il fac sa zboare prin apa. Gura enorma, orientata in sus tradeaza obiceiul somnului de a-si surprinde prada cu un atac fulgerator, venit din adancurile intunecate.

Eram cu barca pe Cris, in zona Bocsig, la un sfarsit de august. Apa 0.5-1 m si ce vad ?!! Un somn de 6-8 kg pe fundul apei, pe nisip, colac cu coada la gura. Acuma fiti atenti, in jurul lui milioane de alevini. Statea cu gura deschisa si cu coada incet, incet ii dirija in gura. Din cand in cand inghitea, dar o facea incet sa nu-i sperie. Ce parere aveti, credeti ca e pescareasca ?

Instinctual, acest miracol al naturii cunoaste si aplica o lunga serie de tactici de capturare a pestilor prada. Noaptea bantuie pe sub maluri, unde cauta pesti de talie mare. Alteori, tot noaptea, iese pe plaje in apa de jumatate de metru, hranindu-se cu maruntis. Cauta gurile baltilor care se formeaza atunci cand creste nivelul raului. Apa murdara il ajuta sa se apropie tiptil de pestii prada si sa se hraneasca pe masura lacomiei sale. Cu ceva timp in urma am prins un somn de 7 kg intr-un astfel de loc. Era burdusit cu lipusi, avea o burta umflata ceva de speriat.

Cu toata diversitatea tacticilor pe care o foloseste, ramane un maestru al AMBUSCADELOR. Cauta valtorile puternice ce se formeaza cand apa loveste un pinten din piatra, un butuc, o insulita, devieri ale cursului raului facute de balastieristi. Asteapta linistit in acel curent foarte puternic, lipit de fundul apei, migratia cardurilor de scobari si mrene. In momentul cand pestii intra in valtoare, atacul survine fulgerator. In aceste ambuscade, folosindu-se de camuflajul curentului, reuseste sa captureze scobari de 1 kg, mrene de 3-4 kg si chiar avati capitali. Am vazut intr-o carte de specialitate ungureasca, un somn de 15 kg ce avea in burta o mreana de 5 kg.

Eu, in general, folosesc voblerele cand pescuiesc la somn, dar va voi istorisi o poveste interesanta cu o alta metoda, al carei fan eram candva. Intamplarea  s-a  petrecut prin anii ’95 pe Crisul Alb, zona Varsand. Pescuiam la salau cu montura cu peste mort, mortmanie, drachkovitch sau cum vreti sa-i spunem. Eram echipaj complet, patru la numar: Iancsi mare, Sibi (fratele lui), socrul  meu si subsemnatul. Era o iarna uscata si puteam intra pe dig cu masina. De dimineata am inceput pescuitul la primele locuri de langa pod, iar pe la amiaza am ajuns la vreo 6 km de sat. Am hotarat sa mancam pe la ora 12. Mai avem 30 de minute pana la masa, cand am luat maceta si fierastraul din masina pentru a defrisa accesul la un loc in care am prins foarte bine anii trecuti, dar care acum era napadit de tufe. Ajuns acolo am constatat ca era foarte dificil de ajuns la apa. Am inceput sa studiez zona si, mai jos cu vreo 15 m, cam acolo unde imi ajungea montura cand pescuiam de pe vechiul loc, am gasit o cararuie mica, facuta probabil de animalele salbatice. Cu fierastraul am reusit intr-un sfert de ora sa fac un loc, cu zgomot minim. Mai aveam 15 minute pana trebuia sa ne intalnim la masina ca sa mancam. Am luat totusi batul la mine in ideea de a lansa de cateva ori macar sa vad agataturile, ca dupa aceea sa las locul sa se linistesca pana mancam.

Primul lanseu nimic, identific o agatatura in dreapta. Foloseam carlige din sarma moale, care se indreptau usor in crengi, dar cu care puteam tatona repede locul fara prea mari pierderi. Al doilea lanseu, iarasi nimic. Schimb unghiul in jos, sub malul meu si urmeaza inca 2-3 lanseuri fara rezultat. Cand ajunge montura in malul meu sa scot afara, simt un tac fin ca de creanga. Intep scurt si raman agatat, mai intep o data si nu se clinteste. Montura e agatata bine in butuci.  Smucesc de doua ori brusc, dar nimic, dupa care incerc sa rup cu mana pentru a-mi proteja mulineta. Deschid picapul, pun batul pe o tufa si iau firul in mana. Cand incep sa-l intind, stupoare, in loc sa fie la mal, butucul s-a mutat in mijlocul Crisului. Repede dau drumul la fir si iau batul. Butucul mergea 5 m si se oprea, trageam de bat la maxim si nimic. Butucul era de neclintit. Lasam firul moale si iarasi nu se intampla nimic. Din cand in cand il apuca si se mai muta 5 m, dupa care statea iar. Socru-meu vine la mine sa ma cheme sa mergem la masina pentru a manca. Ii explic faza cu butucul care merge cand in sus, cand in jos, dar mai mult sta. In timp ce ii povesteam, statea exact in locu unde l-am agatat. Nu ii vine sa creada si ii dau batul sa se convinga. Trage un pic de bat si nu simte nimic. Lasa firul moale si imi spune ca e agatatura. In spate apare Iancsi Mare cu Sibi. In timp ce le explic faza, agatatura o ia din nou in jos vreo 7 m si se opreste. Socru imi da speriat batul si ne spune ca asa ceva in viata lui n-a vazut. Era 12 si 20 minute si eram cu butucul de 30 minute in bat. M-am enervat si am tras un pic mai tare. Atunci o luat-o la sanatoasa, dar dupa 10 m iar s-a oprit. De nervi am tras de el cat am putut, pana s-a indreptat carligul. Stupoare cam un metru si jumatate de fir plin de mucus, iar carligul complet dezdoit.

Repede caut un carlig mai tare, pun un oblete mai mare si lansez. La al doilea sau al treilea lanseu povestea se repeta. In acelasi loc, in apropierea malului meu, cand sa scot montura o mai joc putin pe fundul apei si am un tac scurt. Intep energic, agatatura. Dar dupa un timp cioata o ia in susul apei, cam 10 m si se opreste. Toata asistenta, inclusiv eu ramanem stupefiati. Credeam ca s-a bagat in cioate. Dar nu, dupa un timp pleca in amonte sau se intorcea sub malul abrupt unde l-am intepat. Cum statea nemiscat pe fundul apei, am aruncat in apa cu bulgari de pamint, neavand pietre la indemna, am ciupit firul, l-am lasat moale si nimic. Pleca doar cand voia el. Nu m-a bagat deloc in seama. Se simtea in siguranta, constient parca de forta sa.

De la ora 12 pina la 15, in trei ore am avut 6 somni in bat. Pe unul singur l-am  vazut. A venit de buna voie la suprafata, pe sub tufele din malu opus si a coborat cu valul in cap vreo 8-10. Prietenii transformati in spectatori l-au vazut mai bine, ei stand cu 1 m mai sus pe mal. L-au apreciat la 2 m si peste 50-60 kg.

Ultimul, al saptelea a fost altceva. Cand l-am intepat am reusit sa il ridic de pe fundul apei si in clipa aceea am stiut ca il pot scoate. Dupa 20 de minute poposea pe mal, un superb exemplar, galben la culoare, de 28 kg. Ca sa il putem trage afara din apa pe mal inalt, Ioancsi Mare a coborat langa apa, Sibi il tinea cu o franghie legat de mijloc, iar socru meu ii ajuta si el cum putea. Intr-un cuvant, groaznic ! Dar finalul a fost unul extraordinar: dupa trei ore de dril, cu adrenalina la maxim, am vazut totusi un peste frumos.

Am mancat in cele din urma in fuga, sperand ca locul se va linisti, dupa care am pescuit cu schimbul cate 15 minute fiecare, dar nu a mai fost nimic.

A doua zi la prima ora eram din nou pe apa. La a doua lansare am lovit iarasi unul  serios. Aveam la mine o lanseta pe masura, dar cred ca m–am nehalit cu marimea carligului, ca dupa vreo 20 m s-a dezgatat. Am pescuit pe locurile din jur si am revenit pe loc de vreo cinci ori, am insistat mai ales la orele amiezei, crezind ca se va repeta ziua de ieri. Dar nu a mai fost sa fie. Am mers acolo de citeva ori si in urmatoarele trei saptamini, si tot nimic.

Aceasta experienta a fost una din cele mai memorabile traite de mine. Mult timp am disecat intamplarea, de ce atunci, de ce atat de multi si atat de enormi.  De ce nu si dupa acea zi.

Va las pe fiecare sa reflectati si sa deduceti ce credeti pentru ca, concluziile mele nu sunt sigur ca reflecta realitatea. Dupa acesta intamplare mi-am schimbat radical viziunea ce-o aveam despre comportamentul somnului. Am inceput sa experimentez lucruri noi, cu sau fara rezultate. Mult timp am pierdut gandindu-ma unde am gresit. Ulterior, in alte conditii si pe o alta apa, adica pe Mures, experientele mele anterioare s-au dovedit FOARTE, FOARTE UTILE.

Am pacalit multi somni dupa acea zi memorabila de pe Cris. Dupa multe experimente, incercari, greseli repetate, reveniri, schimbari esentiale de tactica, am descoperit ce ar fi trebuit sa stiu de la inceput. Din acel moment totul mi se parea altfel si am reusit anual sa capturez cativa somni capitali. Poate in viitor o sa va povestesc unele aventuri cu somni prinsi pe raul nostru de suflet, Muresul.

Fiecare somn mare capturat m-a facut sa imi pun alte si alte intrebari. Sa inteleg cat de putine lucruri stiu despre acest misterios peste si cat de multe mai am de invatat. Am incercat sa analizez foarte amanuntit toti factorii, toate detaliile, toate amanuntele, cat ar fi ele de mici, care au dus la capturarea fiecarui peste. Cu timpul am reusit sa invat cate ceva depre comportamentul somnului. Din punctul meu de vedere, SOMNUL este cel mai inteligent, imprevizibil, rapid si miraculos pradator al apelor noastre. Toate aceste calitati uluitoare i se  datoreaza instinctului sau de pradator perfect, iar el chiar este  PRADATORUL PERFECT.

Somn din '95

Somn din '95

10 Comentarii »

  • Adelin a scris:

    Bravo Ianose, iar ai dat lovtura!…da ce naiba nu ai pus mai multe poze, ca doar ai de unde?!

  • Bumb a scris:

    foarte tare…felicitari !

  • semlecangheorghe a scris:

    ……Mah ,io inteleg ca esti modest,da ,de ce n-ai pus pozele cu aia mari???

  • Razvan a scris:

    Acuma ce vreti si voi, sa isi consume omul toata munitia de la primele articole ? :)

  • ioancsi a scris:

    Nu am postat mai multe poze să nu-i supăr pe cei cu experienţă mai mică şi aşa m-a înjură jumate de Românie. Am scris ceva util să putem învăţa toţi ceva, ceva despre MAGNIFICUL SOMN. Eu în timp ce scriam articolu m-am adus aminte de multe întîmplări ciudate şi am început să le disec din nou. Am descoperit nişte lucruri noi pe care altădată le-am ignorat, dar pe care abia aştept să le pun în practică.

  • semlecangheorghe a scris:

    ………..Mah aia de te injura au dintii strepeziti,ca is prea acrii strugurii>>>>>>>>>>>>

  • Andrei a scris:

    Poate le impartasesti intr-un articol viitor:))

  • semlecangheorghe a scris:

    ………….Asteapta……….

  • ciprian a scris:

    Maestro povestea ta, de fapt reala mia cazut bine si mia dat un impuls dar deocamdata nu inteleg salai ,dar somnii asa ca prefer sa stau sa citesc un articol scris de tine.Super eram obisnuit sa fie umpic mai lung dar poate data viitoare

  • Ivan a scris:

    Super. Felicitari maestre!

Lasati un comentariu

Adaugati comentariul mai jos, sau trackback de pe site-ul tau. Te poti abona la comentarii via RSS.