Home » Povesti cu pesti

Stiuci de noiembrie

17 decembrie 2012 Un comentariu Scris de wsb

Ultimul weekend din noiembrie, duminica, 25 si ultima zi de concediu totodata, a fost si o partida reusita de stiuca pe plan local, dar sa incep cu inceputul…..
Sambata seara, vecinul Mihai B. ma racoleaza in fata blocului si ma convoaca la o partida de stiuca a doua zi, fara sa imi spuna locatia, fiind sigur ca va fi o surpriza si asa a si fost.
Duminica dimineata, ora 05.30, cobor jos, adormit, fara cafeaua de dimineata, necajit ca imi uitasem sculele mai serioase la tara. Aveam la mine doar un UL, custom by A.SAVA si eram deja sigur ca oricum nu va fi nimic, dupa cum mergea Muresul – unde credeam eu ca vom merge – si dupa ultimele informatii pe care le aflasem de la prietenii pescari.

Dar jos Mihai imi spune ca o sa imi placa locul ales. Oprim pentru o cafea la pachet si apoi o luam incet spre locatia secreta a lui Mihai, care a mai fost in acel loc cu rezultate acceptabile, iar locul promitea dupa spusele lui.
Si, intradevar, desi era ceata dimineata, soarele rasarea pe cand ajungeam prevestind o zi buna. Speram deja sa nu ramanem doar cu ziua buna, ci sa si prindem ceva. Locul nu o sa-l dezvalui cu exactitate, va spun doar ca eram undeva pe Crisul Alb, in amonte de Ineu. Apa crescuse, dar era destul de limpede si eram singuri pe malul apei, spre bucuria noastra.

Mihai se instaleaza ( el fiind stationarist, cu un inceput de spinningeala accentuat de cand am inceput sa iesim impreuna ), in timp ce eu imi iau batul meu de biban si plec in susul apei poate pacalesc un biban, un clenut, ceva. Era deja ora 08.00 si incep cu rotative, cu voblere, cu twistere si iar rotative, voblere, twistere si tot nimic. Tot asa vreo ora si jumatate pana ma hotarasc sa ma intorc la Mihai, care linistit in scaunul lui imi spune ca nici la el n-a fost nimic, nici la pestisor, nici in curent la scobar, nici chiar la obleti, desi nadise cu un kilogram de nada.
S-a facut ora 11.00, iar eu incepeam sa devin cam trist si nu mai aveam chef de pescuit, dar cum ii sade bine pescarului o iau de data acesta in josul apei, poate poate misca ceva. Si da-i iar cu rotative, mai bag si-o oscilanta mai mica, tinand cont de faptul ca dadeam cu un bat de biban ( clean ), cu fir de 6 lb ( 2,7 kilograme aproximativ ) si trusa tot de aceeasi marime, mai un vobler, mai o guma, dar tot nimic.Peisajul era de vis, doar eu pe malul Crisului, pestii in schimb nu raspundeau la nimic, nu am vazut nici un atac, nu am vazut nici macar alevini in apa mica, nimic, parca dadeam in vana la baie.O iau incet inapoi catre Mihai, care, calm, ma linisteste, ca nici la el nu a miscat nimic.

Deja e ora 14.00 si noi nu vazuseram o coada de peste macar. Stabilesc impreuna cu Mihai sa plecam intr-o jumatate de ora, daca nu misca nimic. Fac o pauza de sandvish, ling o bere, ca doar Mihai conduce, si ma gandesc la sfatul lui Doru inaintea unui concurs, la Sarulesti, si anume cand nu-ti iese nimic, fa o pauza, aprinde o tigara (noroc ca nu fumez ), linistestete, uitate-n jur si incearca sa iti dai seama ce ai facut gresit. Si cred ca a avut dreptate. Oare nu trebuia sa dau cu ceva mai mare, cu ceva mai serios, poate un pic de galagie in apa va starni ceva, dar cu ce ?, ca nu prea avem ce alege. Trusa de biban e de biban, oricat incerc sa trag de ele tot nu cresc, dar ia sa vad poate gasesc ceva si gasesc un kopyto de 5 cm, uitat printre gumele mici, care parca ma astepta sa abuzez de el. Asta e cel mai mare pe care-l am si singurul de altfel, alb cu negru pe spate si rosu la gura si il pun pe cel mai greu jig pe care-l am in trusa.

Soarele disparuse, era ceata deja, dar era destul de cald pentru sfarsitul lui noiembrie, apa nu se racise prea mult, deci ar trebui sa am noroc. Ma hatarasc sa mai incerc in doua coturi ale Crisului, unde apa era mai adanca si cu vegetatia pana aproape de pelicula apei, care parca imi facusera cu ochiul. Si nu am regratat, desi nu avusesem un atac pana atunci, ma hotarasc sa joc mai agresiv jigul prin vegetatie decat pana acum, in speranta ca voi deranja pe cineva. Brusc atacul pe care-l astept de dimineata ma gaseste focusat si intep parca prea tare pentru un bibanel. Dar parca nu e biban dupa cum ia fir, noroc ca Mihai avusese mai multe strune si-mi daduse si mie, ca altfel bibanul meu scapa. Dupa ce o lumanare tulbura linistea apei si vad ca am in carlig o stiuca cum de mult nu mai prinsesem pe Crisul Alb, il strig pe Mihai, care nu era departe, sa vina repede cu minciogul. Ma certam in gand ca nu voi ma veni la stiuca cu scule de biban, nu era prima data si cred ca nici ultima nu va fi. Il strig din nou pe Mihai care venea in fuga, sa se grabeasca, nu credeam nici eu ca o sa reusesc sa o scot la mal, dar pana la urma frumoasa ajunge la o scurta sedinta foto.

O masor, 69 de cm, gripul imi arata 3 kg de forta bruta, deci totusi inca mai exista peste de asemenea talie pe Crisul Alb, mai putini dar inca sunt. Poze si apoi o eliberez, in speranta ca o voi prinde mai mare, data viitoare. Apoi ne-am pus pe treaba serios.
Trebuie sa va mai spun ca si Mihai a prins doua destul de frumoase, eu am mai luat o marlita si am scapat inca una mai rasarita pana la lasarea intunericului, care ne-a alungat in cele din urma catre casa.
O partida care parea ca va fi doar o iesire in are liber, cu putina perseverenta s-a transformat intr-o partida reusita de pescuit.
Fir intins !

Autor: Florin Sas

Un Comentariu »

  • cristi a scris:

    Ba da scuzama un pic…sunt putin neindumerit…pe 25 noiembrie asa e ra vremea cum e in poze?…daca nu lasa drak vraja.

Lasati un comentariu

Adaugati comentariul mai jos, sau trackback de pe site-ul tau. Te poti abona la comentarii via RSS.