Principalul moment al serii a fost premierea performerilor Campionatului National de Spinning Newmark 2011, cu cele doua divizii ale sale, precum si a celor care au reprezentat cu cinste Romania la competitiile internationale organizate de Federatia Internationala de Pescuit Sportiv.

Au fost premiati, in primul rand, membrii lotului national care au reprezentat tara noastra la Campionatul Mondial de pescuit cu naluci artificiale de pe mal, ce a avut ca tinta pastravul, desfasurat in Italia, pe raul Nera.  Lotul a fost compus din Adrian Spiac, Sabin Buzatu, Cristian Anghelina, Sorin Moldovan si Ovidiu Ristivan.

In continuare, au fost premiati vicecampionii mondiali de la Campionatul Mondial de pescuit cu naluci artificiale din barca. Cei care au reprezentat cu onoare Romania la aceasta competitie au fost Laurentiu Andronic, Ion Paco Dumitru, Doru Somesan, Horia Vlasin si Ovidiu Bradatan

S-au acordat, de asemenea, premii primilor 5 clasati in Campionatul National de Spinning de pe mal, si anume 1. Ionut Marinuc, 2. Alexandru Marinuc, 3. Gabriel Judet, 4. Ovidiu Osorhean, 5. Paul Trestian. Acestia vor forma lotul national care va reprezenta Romania la Campionatul Mondial de pescuit de pe mal cu momeli artificiale la pastrav din Polonia, in luna mai 2012.

Au fost premiati primii 5 clasati in Divizia Open a Campionatului National de Spinning Newmarkt:

1. Robert Boanta, campion al diviziei open 2011;

2. Alexandru Dima;

3. Teodor Nastase;

4. Adrian Cenusa;

5. Cristian Rizea.

Cel mai important moment al serii l-a constituit premierea primilor 5 locuri ale clasamentului Diviziei Master a Campionatului National de Spinning Newmarkt:

1.Adrian Spiac, campion national 2011 – 500 Euro;

2. Ion Paco Dumitru, vicecampion national 2011 – 300 Euro;

3. Horia Vlasin – 200 euro;

4. Ovidiu Bradatan – 150 Euro;

5. Mihai Preda – 100 Euro.

Cei cinci vor alcatui lotul national de spinning din barca si vor reprezenta Romania la Campionatul Mondial din Egipt, ce urmeaza sa se desfasoare in aprilie 2012, urmarind cel mai mare peste de apa dulce, bibanul de Nil.

Clubul West Spinning Brigade a fost distins cu titlul de cel mai bun club, pentru al treilea an consecutiv. Clasamentul cluburilor s-a efectuat prin cumularea rezultatele celor mai buni 3 sportivi ai fiecarui club in 2011. Pentru WSB acestia au fost Adrian Spiac – locul 1, Doru Somesan – locul 7 si Adelin Avram – locul 9 in clasamentul general al Diviziei Master.

A fost un eveniment reusit, la care a participat multi pescari cu state mai vechi sau mai noi in spinningul de competitie si nu numai, insotiti de prieteni, reprezentanti ai presei scrise si ai televiziunilor de profil si ai sponsorilor campionatului. Iar berea Neumarkt a curs in valuri.

In sfarsit, sponsorul campionatului 2011 – Neumarkt s-a declarat multumit de colaborarea cu Liga Romana de Sapinning si a decis sa sustina spinningul romanesc si in 2011.

Multumim si pe aceasta cale Newmarkt pentru ca a sprijinit desfasurarea aceastei competitii sportive, precum si participarea reprezentantilor Romaniei la competitiile internationale din 2011 si speram intr-o colaborare de durata.

De asemenea, multumim si pe aceasta cale celorlalti sponsori sau parteneri care au fost alaturi de noi

in acest an:

Romtelecom

Abrevis

2ACTIVES

Arrow International

Best for Fishing

Cabela`s / NAUTIC LIFE

Energofish

Hotel „ULTIMA FRONTIERA”

Rapture

Aventuri la Pescuit

Fishing & Hunting Channel

InfoPescar TV

Pescuit și Vânătoare TV

Revista lu` Peste

SuperPescar

Fir intins tuturor si sa ne revedem cu bine in 2012 !

S-au adus o serie de imbunatatiri regulamentului, insa cea mai importanta decizie luata a fost permiterea utilizarii motoarelor termice in competitii incepand cu 2011. Acestea vor fi limitate la 5CP, modificarea urmand sa se aplice atat in cadrul Ligii Master cat si la Open.

Este o decizie ambitioasa, care deschide noi orizonturi, contribuind la cresterea semnificativa a calitatii pescuitului, precum si la diversificarea surselor de finantare ale Campionatului National de Spinning. Este o directie care va duce implicit la crestea pietei de ambarcatiuni si motoare termice, un segment in care se invart sume deloc neglijabile.

In plus, suprafata de pescuit va creste si ea implicit, in ianuarie urmand sa fie alese pistele care intrunesc aceste conditii. Folosirea motoarelor termice va permite marirea sectoarelor de concurs si de ce nu, in unele cazuri, pescuitul pe toate suprafata lacului. Se fac astfel pasi mari catre standardele si realitatile competitiilor externe.

Si ca tot veni vorba, anul 2011 aduce Olimpiadele Pescuitului la Roma. Lotul national, finantat de LRS, va participa la Campionatul Mondial de Pescuit din Barca. In paralel vor avea loc CM de Bass si CM Pastrav de pe Mal, doua competitii pentru care se va incerca atragerea de sponsorizari. Personal voi face tot posibilul pentru ca la anul sa ne deplasam in Italia cu 3 loturi, pentru toate cele 3 discipline.

Restul deciziilor vor fi publicate in curand pe site-ul ligii.

Mic dejun la ora 7. De la orele 9 pana dupamasa program special de vizita a parcului national Krka (plimbare cu barca pe insula Visovac, cercetat imprejurimile, poze la cascada din parc, holbat la clenii dresati, pranz).
Cu siguranta am ramas mai mult decat impresionati de infrastructura existenta in acest parc, fiind departe de orice asteptari cu un peisaj de gura casca la fiecare metru.
Foarte greu ne-a abtinut sa tinem lansetele in masina, pesti fiind la tot pasul (preponderent clean).

Reusim sa ne strangem pe la ora 15-16 pentru a ne deplasa la orice apa care tine pastrav. Din pacate rezultatele au fost sub asteptari, cu pesti mici sau chiar deloc. Concluzii irelevante pentru concurs.

La ora 20 ne strangem la masa pentru a dezbate detaliile sedintei capitanilor, unde s-au clarificat foarte multe chestiuni legate de regulament si de nalucile folosite de unele dintre echipe in antrenamente.

Aflam ca aproape toate echipele aveau intrebari legate de ce si cum au voie sau nu sa pescuiasca anumite naluci moi… Este voie cu naluci soft doar montate pe jig normal, fara monturi Carolina, Texas sau Drop Shot. Toti au prezentat creaturi soft de mici dimensiuni armate cu jiguri usoare, in special pentru a afla daca au voie sa le pescuiasca sau nu. Pentru noi aceste naluci inca nu au dat randament pe aceste ape limpezi, cel putin nu in afara zonei de concurs, zona unde predomina pastravul indigen (zona de concurs este puternic populata cu pastrav curcubeu pe perioada desfasurarii acestei competitii).

Mansele vor fi de cate 3 ore, concurentii petrecand 45min pe fiecare sector. Pista este alcatuita din 4 sectoare a cate 26 de standuri fiecare. Participa 13 natiuni cu cate 4 titulari fiecare. Inseamna ca fiecare natiune va avea cel mult un concurent pe sector, acesta putand sa isi schimbe standul dupa plac, cu conditia ca acesta sa nu fie ocupat de un alt concurent (vor fi in permanenta 13 standuri libere, fiind 13 concurenti impartiti pe 26 de standuri). Se trage la sorti doar ordinea de ocupare a standurilor, aceasta fiind la libera alegere a concurentului, din nou… cu conditia ca acesta sa nu fie ocupat in prealabil de un concurent care a avut dreptul de a alege un stand inaintea sa.

La fiecare 45 de min concurentul trece in sectorul urmator, ocupand standul dorit dupa putinta (ar fi mers niste antrenamente de stacheta offroad), in asa fel incat si sambata si duminica toti concurentii sa pescuiasca in aceste 3 ore pe toate sectoarele.

Puncteaza toate speciile de rapitori indiferent de marime, orice peste insemnand 1 punct. Mai pe scurt… marimea pestelui este irelevanta in aceasta competitie mondiala. Regulamentul este pe atat de ciudat pe cat pare, dar acestea sunt regulile pentru toti participantii. Daca pestele nu are nici un carlig in cavitatea bucala acesta nu va puncta.

Maine (vieri 28 Mai 2010) are loc antrenamentul oficial, cu o durata de 3 ore. Acesta incepe la ora 9. Va fi datoria capitanilor sa informeze lotul de ispravile celorlalte natiuni, urmand insemnarea celor mai bune zone din fiecare sector.

Articol preluat de pe www.lrs.ro/blog

Se zvonea ca rusii in zilele alocate antrenamentului au populat cu pastravi chiar din crescatoria de unde vor provenii si cei ce vor umple zona cu standurile pentru concurs. Nu este singura informatie valoroasa pe care membrii lotului au cumulat-o in timpul alocat antrenamentelor, fapt ce le-a dat strategia initiala peste cap. Sa-i placa silicoanele??!?!??!?!

Urmeaza un program incarcat cu valoare artistica pus la punct de organizatorii croati in Parcul National Krka, vineri, 28 mai urmand a avea loc antrenamentul oficial de dinaintea concursului din zilele de 29 si 30 mai.

Ora zero.Intalnirea cu lotul national avea sa fie miercuri (26.05.2010) pe la ora 9 am. Fac bagajele, pun ceasul sa sune pe la 8 si somn de voie.

Ma trezeste sunetul disperat al telefonului! Robert Boanta… Cu inima sarita din piept, vad ca afara e deja lumina. Clar! Am intarziat la intalnire. Cand ma uit bine la ceas este abia ora 6 dimineata: “Ajungem mai repede. Vezi ca ne vedem pe la 7 jumate sa personalizam masinile. Pregateste materialul!”

Cu cat plecam mai repede, cu atat ajungem mai devreme, poate avem timp si de una scurta. Pe la ora 9-10 reusim sa personalizam ce mai era de personalizat si o-ntindem la drum lung.

Arad, Nadlac, Szeged-Magazin pescuit, ultime cumparaturi, autostrada M2, M1, M0, M7, le fumam pe toate.

Dupa 11 ore cu fundul in bancheta masinii ajungem in Croatia, localitatea Knin… Prima oprire: 10 minute pe paraul care in urma cu 2 saptamani era tulbure, in apropiere de hotelul unde aveam sa ne cazam. Fiecare da cu ce-i trece prin cap puncteaza care cum apuca in putinele minute si rapid la hotel, sa nu ne lasam asteptati.

Ne-am instalat in camere, iar ora tarzie care pe membrii lotului (Ion Dumitru-”Paco”, Robert Boanta, Lucian Constantin-”Gyorg”, Sabin Buzatu si Horia Vlasin) obositi dupa atat amar de drum ii surprinde visand la naluci castigatoare, pe mine ma surprinde la tastatura.

Programul de joi a dat peste cap timpul alocat antrenamentelor suplimentare, dar tineti aproape de Echipa de Spinning a Romaniei pentru noi informatii si secrete chiar de la fata locului.

Multumim sponsorilor Abrevis, Energofish, Artmatch, Cabelas pentru nalucile si echipamentul pus la dispozitia lotului.

Articol preluat de pe www.lrs.ro/blog .

Pista de concurs este situata pe raul Krka, un rau extrem de limpede, ce se intinde pe o lungime de 73 km, izvorand din vecinatatea orasului Knin si varsandu-se in Marea Adriatica. Acesta are o latime situata intre 20-30 metri, cu portiuni foarte bogate in vegetatie subacvatica. Speciile de pesti prezente in Krka sunt pastravul indigen si curcubeu, cel din urma scapat din fermele piscicole situate pe cursul raului.

Acest sfarsit de saptamana l-am petrecut impreuna cu membrii lotului, la o prima sesiune de antrenamente in Croatia. Am incercat sa aflam cat mai multe despre conformatia pistei de concurs si comportamentul pestilor de aici.

Joi seara am parasit Romania, urmand sa ajungem in Knin vineri in jurul orei 6 am. Tot joi am primit un mail de la croati in care ne anuntau ca ploua incontinuu de 3 zile, iar apele sunt mari si tulburi. Nu erau cele mai promitatoare conditii, insa am hotarat totusi sa mergem. Chiar si o simpla scanare a configuratiei raului, observarea structurilor prezente pe mal, lungimea pistei, pot fi informatii extrem de valoroase.

Ajunsi la intrare in orasul Knin, ne oprin initial langa un pod peste un rau, care din poze semana foarte bine cu Krka. Era foarte tulbure si crescut, insa mai sus observam un afluent mic al acestuia, extrem de limpede. Paco si Sabin monteaza repede o rotativa si pornesc intr-o cercetare rapida. Noi, unii nedormiti, altii inca visatori, ii urmaream absent de pe pod. Ploaia tocmai se oprise.

Primele lanseuri ating perfect portiunea in care apa tulbure din raul principal se intrepatrunde cu cea limpede din afluent. Dupa cateva rotiri de manivela, lanseta se cabreaza, urmeaza o serie de lumanari si primii pastravi croati fac cunostinta cu lotul national de spinning. Era exact picatura de care aveam nevoie ca sa uitam de vreme, vant si prezicerile sumbre ale croatilor.

Ii adun cu greu si ne indreptam catre centrul orasului, unde urma sa ne vedem cu ghizii.
De aici, pornim catre hotel, ne cazam, ne echipam si mergem sa vedem sectoarele de concurs.
Odata ajunsi, surpriza, dam de un rau extrem de limpede, cu un debit ceva mai ridicat decat in mod normal, si nepescuit din spusele ghidului. Fetele ni se lumineaza brusc, si realizam ca acesta nu are cum sa fie raul langa care am poposit dimineata. Ghidul ne confirma, acela era Butisnica.

Ne impartim in doua echipe de cate trei persoane si abordam pista de la cele doua capete, unii pescuind in aval, ceilalti in amonte. La pranz urma sa ne intalnim si sa impartasim primele conlcuzii. Lungimea pistei de concurs este de 2.8 kilometri, fiind impartita in patru sectoare. Am prins relativ constant pe toate cele patru portiuni, chiar daca acestea difereau destul de mult la nivelul structurilor, adancimii si vitezei de curgere.

Nu am gasit naluca universala, care sa prinda in orice conditii, insa fiecare a descoperit cateva naluci la care a avut ceva mai multe prezentari.

Mai importanta a fost talia acestora, pestii de pe Krka raspunzand mult mai bine la naluci de dimensiuni ridicate, voblere si oscilante intre 5 si 9 cm, rotative nr. 3 sau 4.

Voblerele Salmo Hornet de 4 si 5 cm, culori naturale, au generat si recordul zilei, un pastrav indigen de 1.5 kg. O alta naluca surpriza au fost cicadele de la Ecogear, pe care le foloseam dupa ce pestii urmareau naluca, dar refuzau sa atace decisiv. Multumim pe aceasta cale si sponsorilor, firmele Energofish si Abrevis, pentru nalucile si firele puse la dispozitia lotului.

In zonele din aval, unde latimea raului crestea, oscilantele s-au dovedit cele mai potrivite. Pescuite cu un textil subtire, pana in 6 livre, acestea puteau fi prezentate cat mai natural sub zonele de vegetatie de pe malul opus.

Talia pestilor capturati s-a situat intre 0.3-1,5 kg, cu o medie undeva pe la 0.5kg.

Am reusit sa acumulam informatii pretioase legate de naluci si prezentarea acestora, in plus ghidul ne-a informat cu privire la succesul nalucilor din silicon, mai ales in cazul unei populari cu pastrav curcubeu in preziua concursului.

Duminica dimineata am pornit catre Romania, cu un bagaj de informatii substantial legat de raul Krka, imposibil de acumulat in cele 3 ore de antrenament oficial. Ramane sa vedem in ce masura concluziile acestor zile vor fi conforme cu realitatile din 26-30 mai.

Urmeaza o noua serie de pregatiri si dotari pana miercuri, cand ne vom indrepta din nou catre Knin, de data aceasta in calitate de concurenti, nu doar simpli turisti.

Hai Romania!

Articol preluat de pe site-ul Ligii Romane de Spinning, www.lrs.ro

Formatie de 8
Lotul national pentru Campionatul Mondial de Pescuit la Bass in formula completa a fost alcatuit de 4 echipe, 3 titulare si una de rezerva. Cele trei echipe titulare: “Scalarii” Laurentiu Andronic & Sabin Buzatu (botezat Sabib Musetescu), “Sinusita” Eugen German & Sava Andrei, “Old Boys” Radu Vlasiu & Lucian Constantin si roata de rezerva “Captain Backup” Adrian Spiac & Stefan Tudose.Alaturi de aventurierii: Malin Musatescu, Andy Arif si Cristian Albu; si prietenarii (mai nou arbitri acreditati FIPS C(H)IPS) Misu Sofonea si Petre German, am parasit Romania din Arad duminica la 4 dimineata.
Drum

Am strabatut cale lunga (1300km) pentru a ajunge la Peschiera di Garda, localitate ce avea sa fie gazda a echipelor SUA, Spania, Portugalia, Mexic, Belgia, Rusia, Lituania, Italia, Germania, si nu in ultimul rand Romania. Dintre toate aceste echipe suntem singurii care nu aveam de fel experienta in pescuitul bass-ului.
Antrenamente

Doua zile de antrenament pe Fiume Brenta credeam noi ca aveau sa ne puna la punct cu tot ceea ce trebuie sa stim despre acest pescuit. Dar n-a fost sa fie chiar asa. Pescuitul era mult diferit de orice am experimentat noi pana in prezent.

Pescuiam cu acele pixuri de guma, senko, viermi de toate felurile si culorile si jiguri cu floace cu trailere(porci). Practic nu avea nici o legatura cu pescuitul la jig, pescuind in montura texas, viermii aproape ca nu trebuiau miscati. Cea mai importanta era caderea imediat urmatoare lanseului si cel mult urmatorii doi metri, dupa care naluca putea fi recuperata.

Pe acest rau lanseurile precise erau obligatorii. Nu tu lanseu precis, nu tu peste. Pe langa tehnica de pitching, skippingul a fost o tehnica care a meritat invatata. Doar asa puteam lansa pixurile de silicon pana in buza malului pe sub metrii de crengi lasate deasupra apei.

Skipping= Daca va aduceti aminte joaca cu pietrele aruncate ca sa faca “broscute” pe apa, exact acelasi lucru trebuia sa facem cu nalucile, pentru a le lansa cat mai adanc posibil sub structuri, in special sub coroanele copacilor.

Tot aici am vazut cele mai precise lanseuri facute vreodata. Bineinteles ca protagonistii erau ghizii nostri.Daca toate acestea nu erau suficiente, sa stiti ca dificilul avea sa urmeze. Modul de intepare al bassului era complet diferit de orice alta specie de rapitori. Daca arcuiai lanseta de cum simteai sau vedeai miscare pe fir, bassul era clar scapat. Spre uimirea noastra trebuia lasat sa o ia bine, asemeni pescuitului la mort manie, ceea ce unui pescar de jig nu-i sta in fire, avand alte reflexe.

Primele doua zile de antrenament(neoficial) au fost frustrante pentru toti membrii echipei, din care am invatat foarte multe. Urma antrenamentul oficial de pe Lago di Garda, miercuri.Pentru o mai buna intelegere a apei trebuie sa va spun ca avea o vizibilitate de pana la 4-5m, in functie de zona. Pestii foarte mofturosi si selectivi. Daca nu era suficient mai trebuie sa va spun ca bassii erau si foarte putini, in comparatie cu orice alta specie din lac. Nu numai ca erau putini, dar erau si mici.

Antrenamentul oficial

Concluziile dupa prima zi de antrenament erau cam putine, in afara de o scanare mai aprofundata a lacului. S-au prins doar bassi nepunctabili, Scalarii au rupt gura la biban(romanesc) si am cules si cativa cleni halterofili. Pescarii de bass se pare ca alt peste nu prea mai stiu sa prinda. Au demonstrat-o Laurentiu si Sabin cand i-au dat lanseta barcagiului lor, care n-a reusit sa prinda decat un biban, si acela agatat de burta, pe cand ei prindeau la fiecare lanseu.

Competitia

Se anunta o competitie acerba, pestele fiind foarte greu de localizat, dar si foarte greu de pacalit. “Ramele de guma” se pare ca au dat cele mai bune rezultate, montate fie pe carlig offset weightless fie in montura carolina cu plumb de 2g. Firele fluorocarbon de 0.16mm-0.20mm erau imperative.

Letonii, belgienii si rusii au prins cel mai bine la voblere. Rusii chiar daca n-au bass la ei acasa, se pare ca au un campionat de bass cu etape organizate in Cipru, Croatia si Bulgaria. Au si ceva mai multa experienta decat noi pe acest lac. Belgia este singura tara din Europa in care exista small mouth bass, ruda nordica a bassului(large mouth bass sau black bass). Nemtii sunt foarte aproape de tarile cu bass din europa, cu un buget pe masura. America, Mexic, Spania, Italia si Portugalia au bass la ei acasa, fiind mai mult decat obisnuiti cu specia.Dupa prima zi Romania s-a situat pe locul 1.

Tactica noastra a fost mai eficienta decat a celorlalti prin faptul ca nu ne-am deplasat de pe locul unde am gasit peste, extragand toti bassii din acea zona. Nimanui nu i-a venit sa creada ca se pot extrage atatia pesti de pe un singur loc, toti fiind obisnuiti sa se deplaseze mult. Vorba aia… am muls locul pana la refuz. Am pescuit prin rotatie, in asa fel incat toate cele 3 echipe sa aiba peste punctabil in barca. Pe langa pestii punctabili am mai prins peste 20 de nepunctabili, unii chiar la limita punctabilitatii.

A doua zi, insorita, apa mai limpede pe aceeasi locatie nu ne-a adus decat pesti nepunctabili. Din pacate Radu a avut la un moment dat o ruptura.

A treia zi parca tinea cu noi, cer acoperit, vant aproape inexistent. Pestii erau acolo, dar n-am reusit sa-i mai facem sa atace ca si in prima zi. Echipa scalarilor a reusit sa puncteze in primele 5 minute, dupa ce eu cu Eugen le-am tinut frontul pentru a nu se ocupa locurile bune. Ne-a ridicat moralul, dar nu pentru mult timp. In aceasta zi aproape toate echipele au adaptat tactica Romaniei: tatonarea pe locuri. In zona in care am reusit sa prindem pestii acum erau jumatate din numarul de barci de pe apa. Astfel n-am mai putut sa ne deplasam in voie pe locurile bune, majoritatea fiind deja ocupate. Dezavantajul unui motor slab pe barcile trase la sorti a insemnat sa ajungem cam ultimii pe locuri.

Una peste alta a fost un campionat reusit, cu o clasare pe locul 4 la nivel mondial, ceea ce spune foarte multe despre pescarii unei tari in care nu exista biban american.Campionatul nostru, cu etape pentru fiecare specie ne obliga sa reusim sa ne adaptam oricaror ape si oricaror specii de rapitori. Aceste 7 zile au fost epuizante, dormind intre 4-5 ore pe noapte, dar ne-am simtit ca acasa printre atatea natiuni latine(Spania, Portugalia, Mexic si Italia).

Componenta lotului este urmatoarea:

1. Sabin Buzatu – Aquamania (titular)
2. Laurentiu Andronic – Aquamania (titular)
3. Eugen German – Drill (titular)
4. Andrei Sava – WSB (titular)
5. Radu Vlasiu – Essox (titular)
6. Lucian Constantin – CPR (titular)
7. Adrian Spiac – WSB (rezerva)
8. Stefan Tudose – WSB (rezerva)

Locatia desfasurarii Campionatului Mondial, este vestitul Lago di Garda, cu o suprafata de 370 km2 si un perimetru de aproximativ 160 km, situat la doar 45 km de Milano. Adancimea maxima este undeva la 350 de metri.

Handicapul oferit de absenta speciei tinta in Romania, vom incerca sa-l compensam in cele 3 zile de antrenament, primele doua pe Fiume Brenta, prin familiarizarea cu comportamentul bass-ului si realizarea unei selectii a nalucilor, iar ultima pe Lago di Garda, in cadrul antrenamentului oficial, pentru a vedea cum putem adapta cele invatate conditiilor pistei de concurs.

Echipa nationala va fi supusa cu siguranta unei incercari grele, in care buna organizare si adaptarea rapida vor fi vitale.

Pe ei baieti, pe bass-ii lor!