Dupa mai multe zile in fata calculatorului prin situri japoneze, cehe, croate, poloneze si altele cu voblere pe care le caut de ani de zile in comert la noi si nu le gasesc decat in tarile respective (situri cu angajati nevorbitori de limba engleza) mi s-a facut o pofta nefireasca de finalizare a unor proiecte neterminate.
Este vorba despre voblerele din tutorialul “Constructia microvoblerelor”. Le-am cautat. Noroc ca le-am si gasit. Le-am lestat pe toate, le-am insemnat pentru a sti care sunt sinking, care sunt floating, care sunt suspending. Am regasit toate rasinile, plasticaraiele, toti diluantii adunati de-a lungul anilor si m-am reapucat de treaba, ca sa aflu ca vopselele adunate in cel putin 2 ani de pe la diverse magazine nu mai exista pe nicaieri.
Ce era sa fac? Mai aveam cateva mici recipiente cu vopsea, vreo 2-3 sprayuri, markere de culori diferite… hai sa vad ce pot sa fac cu astea. Ah da! era sa uit. Am gasit si o bucata de folie argintie folosita pentru izolarea termica a diferitelor componente ale aparatelor de aer conditionat, care mai nou se gaseste cam oriunde.
De plictiseala intr-o seara am lipit folie pe unul din voblere, am taiat-o cum mi sa parut mie mai ok, am luat o pensula si am vopsit spatele si burta in asa fel incat sa nu acopere folia… Hmmm! Arata destul de interesant si in plus totul a durat maxim 10 minute. Asa ca m-am pus sa perfectionez tehnica.

Am luat un spray alb, unul negru, unul verde si vreo 2-3 markere. Pe langa folia din dotare nu mai am nevoie de nimic. Ba mai mult ar merge la fel de usor si cu un singur spray de vopsea alba, si cateva carioci de diferite culori.

In materie de carioci as opta pentru negru, verde, albastru, rosu si eventual ceva nuante de galben. Daca nu vreti sa investiti intr-o vopsea spray de culoare alba puteti sa folositi si-un corector, vopsele tempera sau acril, sau ceva vopsea mai puternic pigmentata in care doar sa scufundati voblerul.
Nu stiu cati oameni fac astfel de chestiuni doar din plictiseala, dar mie mi se intampla cam des, si aceste mici experimentari sunt si cele mai productive momente.
Sa luam pas cu pas varianta imbunatatita a primului patern.

Pasul 1
Vopsiti voblerul pe spate si pe burta cu alb, fie cu o vopsea spray, fie ca scufundati voblerul in vopsea alba, fie cu un corector. Nu conteaza, efectul va fi in mare acelasi.

Ganditi-va ce culoare vreti sa aiba spatele voblerului. Actionati in consecinta (la fel: vopsea spray, vopsea normala, markere sau alte carioci). Am considerat necesara vopsirea atat a spatelui voblerului cat si a burtii cu alb, pentru ca este nuanta care este acoperita cel mai usor de alte vopsele.

Pasul 2
Scufundati voblerul in 1-3 straturi de lac (cel pe care-l folositi). Va recomand calduros lacul Kober ECOlac pe baza de apa daca nu dispuneti de propionat sau alte lacuri specializate. Lasati sa se intareasca peste noapte (in perioada aceasta cel mai bine este sa le lasati deasupra caloriferului).

Pasul 3
Luati o bucata de folie, cel putin dublu in comparatie cu suprafata care ar acoperi lateralul unui vobler. Indoiti bucata de folie, iar cu ajutorul unei foarfeci decupati o forma asemanatoare cu cea a profilului voblerului. Comparati cu lateralul acesuia pentru a va face o idee cam cum ar arata dupa lipire. Mai decupati daca este nevoie, pana credeti ca ati obtinut forma dorita.

Nu exista nicio regula la cum sa fie forma foliei in raport cu forma voblerului. Cade la latitudinea fiecaruia.
In poza veti vedea bucata de folie desfacuta. Asadar am cate o bucata de folie pentru fiacare lateral al voblerului.

Pasul 4
Desfaceti hartie protectoare de pe partea adeziva. Pozitionati cu mana folia iar apoi utilizand un obiect de plastic cu un finisaj lucios intindeti folia cu foarte mare atentie. Ca si obiecte de plastic puteti folosi cam orice pix cilindric, capace de pixuri, markere sau altele. Dupa primele 2 voblere cu siguranta veti reusi sa intindeti perfect folia. Vorba americanilor “practice makes it perfect”.
Pozitionati folia cat se poate de simetric, intindeti bine. Rezultatul va fi o suprafata aproape ca si cea a unei oglinzi.

Pasul 5
Daca nu vreti ca voblerul sa ramana cu lateralele perfect lucioase, cu diferite obiecte cu diferite irizatii/extrudari puteti obtine diferite paternuri de solzi. In aceste cazuri am folosit unealta din imagine, manerul unei gantere sau chiar lama unui cutter. Posibilitatile sunt infinite, in functie de imaginatia fiecaruia.

Pasul 6 (optional)
Decupati din bucata de folie operculi care pot fi aplicati peste folia curenta, pentru un surplus de atractivitate (cu siguranta pentru pescar si nu pentru peste).

Pasul 7
Pictati ochii folosind burghie de diferite dimensiuni. Din experienta si multe alte tentative, daca nu aveti ochi 3D sau ochi care pot fi lipiti este varianta cea mai buna, cu care obtineti cercurile cele mai reusite (folosind unelte din casa).

Pasul 8
Dupa ce lasam vopseaua sa se intareasca pe deplin minim 24 ore aplicam inca 2-5 straturi de lac peste vopsea si voblerul este gata vopsit.

Tot ce ne mai ramane de facut este sa le echipam cu triple, sa le montam niste barbete si sunt gata de actiune.

Concluzii
Nu cred ca exista vreun patern mai usor realizabil decat acesta. Pe cat este de usor este de facut pe atat este de curat si de profesional. Singura observatie pe care as mai avea-o de facut este sa taiati cat mai atent folia sa nu ramana cute, colturi sau alte minuni care sa strice continuitatea liniei dintre folie si vopsea.

Daca copca nu e…

Dupa ce avem formati ochetii si gaurile in blancul de lemn urmeaza lipirea propriu-zisa. Este putin mai greu de ilustrat cum se procedeaza, asa ca voi incerca sa explic prin cat mai multe cuvinte.

Dupa cum am spus este preferabil sa folositi un epoxy care are timpul de polimerizare (durata de utilizare) mai mare de 20-30min., aceasta daca nu doriti sa irositi foarte mult epoxy(cautati de la Bison, epoxy universal, care se intareste in aproximativ 2 ore). Dupa ce ati amestecat componentele rasinei epoxidice foarte bine, cu o scobitoare aplicati intai in gaura in care urmeaza sa lipiti ochetul si apoi pe zona spiralata a ochetului in sine.

Pasul urmator este sa inserati ochetul in gaura (sa nu ne gandim la prostii… eu cu siguranta nu ma gandesc ), si sa repetati pasii pentru restul ochetilor.

Inainte de lestare

Inainte de lestare prefer sa bag toate voblerele in solutie cel putin o data. Acest strat ofera voblerelor tinuta (face lemnul sa para mai legat) si puteti sa le lucrati mai usor.

Lestarea propriu-zisa & stratificare plastic

Decupati cu ajutorul unui cuter mai micut din burta voblerului dupa cum vedeti in imagine.

In functie de ce plumbi aveti ii potriviti cu patentul in asa fel incat sa intre perfect in gaura respectiva.
Dupa cum observati, prefer sa lestez voblerele cat mai spre centru, obtinand un vobler bine echilibrat, si cu o vibratie de invidiat. Bineinteles nu e o regula generala, putand sa experimentati cu diferite tipuri de lestari.
Aplicati epoxy si lasati sa se intareasca. Daca aveti chit de lemn adecvat se poate folosi foarte eficient si un chit de lemn.
Slefuiti excesul de epoxi (chitul de lemn este mult mai usor de slefuit) pana cand primeste o continuitate cu restul corpului. Si apoi reincepeti scufundarea in solutie. Cu cat mai multe scufundari, cu atat mai rezistent va fi voblerul, dar trebuie avut grija sa nu scufundati de prea multe ori, pentru ca nu doriti un strat de 1cm de plastic. In functie de cat de diluata este solutia eu scufund de 8-15 ori un vobler de balsa in solutie si de 4-8 ori un vobler din lemn de tei.

Solutia in care scufund voblerele este din pelete de propionat diluate in acetona pura. Aceleasi pelete de plastic le foloseste si compania Rapala pentru voblerele de balsa. Cu privire la ce diluant folosesc cei de la Rapala, nu as putea sa va spun; probabil ca este ceva mai specializat. Cu la fel de mare succes puteti folosi pahare de plastic de unica folosinta lasate peste noapte in diluant Nitro sau daca mai gasiti mingi de ping-pong albe, la un pret rezonabil,  sunt o alta varianta, care pe langa faptul ca va ofera un strat dur si rezistent la apa au avantajul ca sunt albe natural.

Barbete

Pentru aceste voblere mititele, crearea barbetelor nu este printre cele mai dificile etape. Se poate folosi foarte bine PET-ul (plasticul din care sunt facute sticlele de cola), sau policarbonat, care se gaseste tot mai des si pe la noi, in special in magazinele cu profil artistic.

Nu folosesc sabloane, pentru ca mi-ar lua prea mult timp(sa fac sabloanele:) ), si in plus…sunt prea mici barbetele incat sa pot utiliza sabloanele in mod eficient. Prefer sa le fac ochiometric, cu o foarfeca bine ascutita, urmand sa le slefuiesc apoi colturile ascutite.

Pentru a taia slotul pentru barbeta folosesc o panza de bomfaier, fiind pentru mine de grosimea perfecta.

Vopsirea

Pasul urmator ramane vopsirea, Cel mai bine este daca aveti o vopsea alba foarte bine pigmentata pentru a prepara voblerul pentru vopsirea propriu zisa. Albul este cel mai usor de vopsit, da treubuie sa acopere foarte bine zona lestata(incat sa nu mai fie vizibila dupa vopsire).

Despre vopsire si stratul protector pentru vopsea,  trebuie sa va dezamagesc, dar vom discuta intr-un alt articol.
Pana la urmatorul, si ultimul articol din anceasta serie, puteti incerca diferite lucruri pentru vopsire. Primele voblerele mi le vopseam manual, cu pensula si cu carioci, si prindeam cu unele mai bine decat cu orice alt vobler pe care-l aveam in trusa.

Adevarat, cu echipamentul adecvat, rezultatele la vopsire pot fi spectaculoase.

Iar daca aveti incredere, rezultatele pot fi pe masura.

]]> http://www.wsbteam.com/do-it-yourself/constructia-microvoblerelor-partea-iii/feed/ 18 http://www.wsbteam.com/do-it-yourself/constructia-microvoblerelor-partea-i/ http://www.wsbteam.com/do-it-yourself/constructia-microvoblerelor-partea-i/#comments Fri, 30 May 2008 21:31:38 +0000 Andrei http://www.wsbteam.com/index.php/2008/05/30/constructia-microvoblerelor-partea-i/ Pescuitul capata o noua dimensiune in momentul in care incepi sa-ti construiesti propriile voblere. Satisfactia pe care ti-o ofera o captura la ceva creat de tine este de nedescris.

Cum am ajuns eu sa fac voblere?

Trebuie sa-i multumesc lui Stefan pentru acest fapt. Desi pana la prima intalnire cu Stefan eu construisem deja primul meu vobler, nu eram prea incantat sa ma reapuc de un al doilea.

Motivele…simple, toate materialele pentru primul vobler le-am primit de la un prieten sarb, Michele, cel de la care am si invatat elementele de baza pentru a putea construi un vobler. Acesta s-a intors in tara natala si nu mai avea de gand sa revina in Romania de curand. De unde sa fac rost de toate materialele, mai ales la noi in Romania? Sincer sa fiu nici nu mi-am mai batut capul vre-o luna de zile.

Avand acces la internet de pe atunci si fiind inscris pe forumurile de specialitate, intr-o zi un individ, Stefan Tudose posteaza pe unul din ele. Intreaba daca mai exista cineva dornic sau care a mai construit vre-un vobler in viata lui, pentru ca el este hotarat sa se apuce.

Asa ca dupa schimburi de mesaje private, ajungem sa ne intalnim si sa schimbam cateva prime impresii.Si uite asa ne-am apucat amandoi sa construim voblere.

Primele 2-3 voblere nu au fost chiar cele mai reusite, dar era placut sa ai cu cine discuta despre concluziile trase dupa fiecare vobler nou construit. Ne intalneam in aproape fiecare sfarsit de saptamana sa ne laudam cu noile creatii, iar mai apoi mergeam la pescuit sa le testam.

Frumoase amintiri!

Acum sa trecem la cateva detalii tehnice despre constructia voblerelor. Urmatoarele articole se vor referi la constructia microvoblerelor din balsa. Momentan voi incerca sa discut despre niste voblere care se pot construi foarte usor.

Constructia microvoblerelor – partea intai

Minimul necesar de materiale pentru urmatorul proiect:

Cei ce vor urma instructiunile urmatorului articol vor avea nevoie de urmatoarele:

- placa lemn de balsa, 5-10mm grosime

- sarma inoxidabila cat mai subtire, preferabil de grosime 0.4-0.6mm

- clesti, cuter sau briceag foarte bine ascutit si daca mai gasiti pe undeva, un fierastrau pentru traforaj

- rasina epoxidica (Poxipol, Bison sau UHU ar fi singurele variante in magazinele din Romania)

- burghie, cat mai multe pentru ca se mai si rup, de grosime 0.8-1.2mm pentru gaurile petru armare si ceva mai groase pentru gaurile in care vine introdus lestul

- plumb, alice de 1.6-2g daca gasiti in magazinele de profil, daca nu incercati sa le faceti singuri

- pentru barbete materialul preferabil este policarbonatul, care mai nou se gaseste si pe la noi, in special in magazinele dedicate artistilor. Pentru aceste voblere microlite nu trebuie sa depaseasca o grosime de 2mm (preferabil de 1mm). Cei care nu-si pot procura policarbonat pot folosi PET-ul (plasticul de la sticlele de 2 litri de suc sau apa minerala)

- pelete de propionat sau pahare unifolosibile si diluant pentru invelisul de protectie al lemnului, peste care veti vopsi

- vopsea. Pentru inceput puteti sa folositi tempera, carioci si alte cele. Primele voblere le-am vopsit cu pensula, detaliile nefiind atat de importante pentru pesti pe cat sunt pentru pescari (creatori).

- lac pentru protectia vopselei. Eu folosesc fie rasini epoxidice, fie pelete de propionat diluate intr-un diluant cumparat din Ungaria. Altii folosesc lacuri incolore cu la fel de mare succes. Ca si rasini epoxidice pentru invelisul protector am folosit Devcon 2ton, Envirotex si Power Poxy. Le puteti gasi si achizitiona foarte usor de pe E-bay.

Sablonul

Inainte de a va apuca de primul vobler incercati sa va creati un sablon, pentru a putea sa faceti macar doua profile la fel. Nu strica sa puteti reconstrui un vobler care era prinzator, dar pe care ati reusit sa-l pierdeti. Sablonul puteti sa-l faceti din carton sau chiar pe computer folosind programe grafice adecvate. Cel din carton sau folie de plastic, va fi folosit ulterior pentru a trasa conturul viitorului vobler pe lemn.
Un atasament cu sablonul ce l-am folosit eu in acest tutorial gasiti aici. Va recomand sa-l printati setand actual size.

Cel mai dificil lucru la constructia unui vobler este sa faceti sabloanele in asa fel incat sa faceti doua voblere in masura de 90-95% identice de fiecare data. Provocarea nu sta atat in proiectarea sabloanelor, cat in proiectarea lor in asa fel incat sa faceti acest lucru si eficient.
Trecerea formei pe lemn se realizeaza foarte usor cu un pix sau creion, daca sabloanele sunt facute din carton. Daca aveti sabloanele scoase la imprimanta, atunci nu mai aveti nevoie decat de un lipici cu care sa lipiti hartia direct pe lemnul folosit.

Taierea profilului

Dupa ce ati desenat/lipit mai multe profile pe o placa de balsa, treceti la decuparea lor. Va sugerez folosirea unui traforaj. Eu foloseam doar un cutter cand am inceput sa-mi construiesc propriile voblere pentru decuparea profilelor. Cuterul nu este o metoda prea eficienta, dar tinand cont ca veti lucra cu lemn de balsa decuparea se face foarte usor indiferent de unelte, atata timp cat acestea sunt bine ascutite.

Cioplitul in sine

Pentru a pastra o “aparenta” simetrie cand incepeti sa ciopliti trasati o linie continua pe burta si pe spatele profilului, care sa fie cat de cat centrata. Va va ajuta foarte mult.
Dupa ce ati trasat liniile respective, incepeti sa luati de pe laterale cu cuterul sau briceagul, la un unghi de 45 grade fata de verticala sau orizontala profilului.
Si asa incet incet profilul parca incepe sa semene a vobler.
Dupa ce ati cioplit forma de baza a voblerului treceti la slefuirea lui. Puteti folosi direct un smirglu foarte fin, pentru ca lemnul de balsa, dupa cum veti observa se modeleaza foarte usor.

Astfel dupa nici 20 de minute aveti forma finala a voblerului…
Va urma.

Strictul necesar:

1. Lemnul: fiecare tip de lemn are proprietatile sale caracteristici, ce ne determina sa-l folosim , in functie de aplicatie.

Balsa este cel mai utilizat lemn in industria voblerelor. Este cel putin dens lemn de pe planeta. Este cel mai usor de prelucrat, dar acest lucru nu este intotdeauna un atuu, pentru ca din cauza densitatii sale foarte mici vom avea nevoie de un strat de baza foarte rezistent mai ales daca ne gandim sa folosim voblerele confectionate din balsa la specii de pesti precum stiuca si salau. Un alt dezavantaj este ca nu retine detaliile fine(pentru cei care conteaza detaliile, pentru pesti fiind mai putin importante).

Teiul este un lemn usor de cioplit, dar spre deosebide de balsa are o densitate mai mare si isi pastreaza foarte bine detaliile. Un lucru foarte important pe care l-am constatat in privinta lemnului de tei este faptul ca se gaseste in diferite densitati, probabil datorita habitatului diferit. Acest lucru se poate observa in primul rand dupa culoare. Cu cat este mai galbui, cu atat e mai moale si mai usor de cioplit, iar cu cat devine mai maroniu, cu atat este mai dens si implicit mai greu de cioplit. In acest sens lemnul de tei poate fi folosit atat ca esenta tare cat si ca esenta moale. Are o granulatie uniform repartizata.

Jelutong-ul este o specie de lemn mai exotica, care este de asemenea foarte des folosita in constructia voblerelor. Este originar din Asia si de asemenea usor de cioplit.Retine detaliile mult mai bine ca decat teiul, ca sa nu mai mentionam balsa. Este cam de aceeasi densitate cu lemnul de tei (galbui) dar pare sa aiba o duritate ceva mai ridicata, avantaj pentru voblerele dedicate salaului si stiucii. Are o granulatie uniform repartizata.

Bradul sau alte esente rasinoase este un lemn putin dens, care desi usor de cioplit are o granulatie neuniforma, facand dificil de controlat cioplitul uniform. Pe deasupra cedeaza foarte usor in conditii de stres(crapa foarte usor). Dezavantaj mare in momentul in care ajungem, spre exemplu sa dam gauri pentru lestare. Foarte rar utilizat in constructia voblerelor.

Esentele tari dupa cum spune si numele, putem deduce ca e vorba despre esente lemnoase dense, care desi au o granulatie uniforma sunt dificil de cioplit. Sunt foarte des utilizate in constructia glide/jerk baiturilor pentru stiuci si musky de constructorii de astfel de voblere in special in SUA.

2.Sarma. Fara ea nu putem sa ne apucam sa construim voblere. Sarma este unul dintre cele mai importante elemente din constructia unui vobler. Tipul structurii de sarma pe care dorim sa o implementam in voblere poate dicta modalitatea de constructie al acestuia. Principalul tip de sarma folosita in constructia voblerelor este cea din otel inoxidabil, care pentru unii este destul de dificil de procurat sau foarte costisitoare. Pentru unii exista si alte alternative cum ar fi sarma zincata, care nu rugineste, aceasta pana nu se zgarie stratul de zinc de pe ea. O alta varianta este struna pentru stiuci. Cunosc cazuri de voblere facute cu asa ceva. Alte alternative nu cunosc, deoarece nu am folosit decat sarma de otel inoxidabil pana acum. O alternativa sarmei sunt ochetii cu posibilitate de insurubare, “screw eyes”.

3. Lestul. Acesta poate lua cela mai diferite forme. Cel utilizat in constructia artizanala a voblerelor este plumbul si rareori cositorul. Ambele sunt maleabile si usor de prelucrat, tinand cont ca au temperatura de topire foarte mica in comparatie cu alte metale. Marile firme au inceput sa foloseasca lesturi din tungsteen, care este un material mai dens chiar si decat plumbul

4. Cutite,bricege, cutere pentru cioplit. Intradevar acestea sunt adevaratele unelte ale creatiei lasand amprenta finala asupra voblerelor. Sunt cele care vor arata iscusinta fiecaruia dincolo de designul unui vobler.

5. Selectie de clesti. Acest capitol e la alegerea fiacaruia, cu specificarea ca exista clesti dedicati pentru anumite aplicatii, cum ar fi clestii cu nasul rotunjit, folosit special pentru a indoi sarma. Acest tip de cleste as putea spune ca este foarte important, dar nu neaparat necesar. Un cleste e suficient, cu mentionarea ca acesta trebuie sa aiba o forma conica, sa poata taia sarma si sa fie solid. Eu personal ii folosesc atat pentru indoirea sarmei, pentru modelarea lestului in unele cazuri cat si pentru atasarea inelelelor despicate.

6. Traforajul care este foarte folositor cand se foloseste alt lemn decat cel de balsa. Din nou, nu este strict necesar, dar ajuta foarte mult sa petreceti mai putin timp cioplind profilul voblerului.

7. Burghie si/sau bormasina sunt necesare pentru cand veti dori sa faceti lestarea. Am auzit de diferite metode de lestare, cum ar fi si lipirea de lest in exteriorul voblerelor, pe burta acestora de exemplu. Pentru mine cea mai eficienta metoda de lestare mi s-a parut print gaurirea in pealabil cu bormasina. Initial obisnuiam sa dau gaurile manual, folosind doar un burghiu, deci orice e posibil cu putina imaginatie si dedicatie.

8. Inelele despicate de calitate sunt uneori greu de procurat, dar se pot face si manual in ultima instanta. O alta problema ar fi inelele despicate pentru voberele light unde este nevoie de inele despicate cu diametrul mai mic decat cele ce se gasesc pe piata. Daca aveti in oras, de exemplu, la piata de pescari oameni care se ocupa cu confectionarea carligelor, nu ar strica sa intrebati daca nu sunt dispusi sa va faca si inele despicate. Veti fi nevoiti sa le spuneti ca aveti nevoie de un numar ceva mai mare de inele ca sa fie si de-acord, altfel va sfatuioesc sa incercati sa le confectionati acasa. Voi incerca sa arat cum se pot confectiona acasa intr-un articol urmator.

9. Lipiciul este de asemenea strict necesar, fara de care nu va puteti apuca de facut voblere. De la prenandez si aracet si alte lipiciuri recomandate pentru hobiuri(de obicei utile pentru constructia voblerelor din doua jumatati) pana la rasinile epoxy(poxipol, bison ar fi cateva exemple care se gasesc si la noi) pentru voblerele dintr-o singura bucata de lemn. Tot de ele aveti nevoie si pentru lipirea barbetei.

10. Diluanti, vopsele, carioci, rasini epoxidice si mase plastice.

Vopselele sunt de toate felurile si culorile in zilele de astazi, dar tinand cont ca lucrul se face de obicei intr-un spatiu inchis va recomand vopselele pe baza de apa(tempera, acrilice), desi sunt si unele vopsele pe baza de diluanti care nu sunt nocivi sanatatii si nu emana atatia vapori in aer. Acestea pot fi gasite la magasine specializate, dedicate artistilor.

Ca strat protector peste vopsea pot fi folosite o gama larga de produse, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale. Astfel de materiale sunt: spraiurile acrilice transparente din magazinele pentru piese auto, lacuri de diferite feluri, rasinile epoxidice, si diferite mase plastice(un exemplu bun este propionatul) in combinatii cu diferiti diluanti. Dar despre acestea voi incerca sa prezint diferite avantaje si dezavantaje al fiecaruia intr-un alt articol.

11.Si nu in ultimul rand materialul pentru barbete. Depinde de fiecare in parte ce material doreste sa foloseasca pentru constructia voblerelor. Acesta variaza de la un constructor la altul, in functie de ce doreste de la creatiile sale si de cat isi doreste sa tina in timp. Un alt factor este si costul. Cel mai bun material la ora actuala pentru barbete este policarboatul, dar nu este prea usor de procurat, mai ales in Romania. Un alt material foarte rezistent, desi nu transparent, nu de putine ori folosit de lurebuilder-ii(constructorii de voblere) de voblere de bass din SUA, in special la voblerele de tip “deep diver” este placa folosita pentru realizarea de circuite integrate. Unii isi toarna singuri barbetele din rasini epoxidice, dar nu va recomand fiind destul de scumpe si nu intotdeauna suficient de rezistente. Un alt material rezistent la rupere este PET-ul, materialul din care sunt confectionate sticlele de plastic de racoritoare. Singurul dezavantaj al acestui material este ca daca pescuiti foarte mult in zone cu pietre, in urma impactului barbeta va fi incet erodata.

V-as sfatui sa nu folositi carcasele de casete sau de la CD-uri, nici macar materialul din care sunt facute CD-urile, pentru ca acestea mai devreme sau mai tarziu vor ceda. O barbeta rupta nu este niciodata un lucru placut, mai ales cand se intampla sa pescuiti cu voblerul castigator. Intradevar aceasta se poate inlocui, dar de ce sa munciti de doua ori cand daca faceti lucrul bine de la inceput nu veti mai avea probleme

Acestea sunt elementele de baza fara de care nu va veti putea apuca de facut voblere.

Pentru cei cu adevarat pasionati sunt foarte multe alte unelte folosite in special pentru prelucrarea lemnului. Printre aceste unelte se numara: Traforajul de banc(scroll saw), ruterele, bormasini, strung pentru lemn, CNC carver care sunt niste masinarii foarte complexe, sa nu mai spunem scumpe. Ele pot fi folosite pentru cioplirea in plan 3D. Mai exista si asa numite “copiatoare” (copy carver), care pot reproduce forma si detaliile de pe o macheta cioplita manual.

Cam acestea ar fi uneltele necesare constructiei voblerelor artizanal. Va urez fire intinse si va invit sa cititi articolele urmatoare legate de constructia voblerelor.