Inceput de mai
Undeva pe Argova…
Dupa nenumarate perindari in lungul malului ce mi-au adus doar strapi si pui de strapi, apare Costin…ghidul neoficial al zonei, urma sa aflu ceva mai tarziu.
Vazandu-i salupa rosie din dotare si trusa cu naluci ce dadea pe dinafara, ma apropiu discret si incerc sa intru in vorba. Cum ajung in dreptul sau, Costin isi ridica privirea si ma intreaba:
-Pentru concurs?
Raman surprins si nu stiu ce sa raspund.
-Te antrenezi pentru concurs? vine cea de-a doua intrebare, edificatoare.
Dau din cap in semn de aprobare.
-Vino cu mine daca vrei d-astia mari.
Prietenos si binevoitor, Costin ma invita in barca sa. In drum spre locuri, parcurg ritualul “tacerii” (care ar fi trebuit sa ma impiedice sa fac publice intamplarile acestei zile). Totul sub privirea acerba a ghidului.
Incerc sa-mi iau repere. Copaci, stalpi de inalta tensiune, case, gradini, garduri…suprapuneri…imposibil. Barca descrie cercuri, opturi, totul se invarte in jurul meu. Practic ne deplasam intr-o miscare de spin continua. Ma intorc catre Costin. Pare sigur pe el, pare ca detine coordonatele geografice exacte ale destinatiei.
Si asa si este, nu dupa mult timp barca se opreste. Dupa ce-mi recapat echilibrul, pun mana pe lanseta. Costin imi indica directia de lansare. Merg pe mana lui.
Lansez, jigul atinge pelicula. Incep sa numar: 1,2,3,4…Atac! Intep, lanseta se cabreaza, Costin surade mandru…
Si amicul Costin…
Sper ca ai marcat locurile pe GPS 🙂
Ce peisaje frumoase pe Argova! Multa verdeatza, dealuri… atata ca nu se aud paunii de la casa lui Liviu 😉
Pai bine ma Costine, tu mi-ai zis ca nu mai duci pe nimeni pe Locuri. Maine te vad in puii mei in barca cu astia de la Drill sau Aquamania…
Sa-mi dai inapoi Delaland-urile alea verzi glitter, Gamakatsurile de 5 si 7 grame si rola de Power Pro!
Te dau ma la pesti, mah!
Stii ceva, tine-ti tu jumate din rola, sa ai macar un fir calumea, da mie imi dai jumatea cu tamburu.
mi-a soptit un randunoi (cip cirip …) ca paunii si salaii lui liviu s-au mutat la bezid
Intr-o tara-n pragul comei
Te intrebi, ca vrei-nu vrei:
Noi suntem urmasii Romei
Sau doar…simplii wsbei?
Wsbeii pasă sub un cort creştin
Unde-n cursul nopţii lung consiliu ţin.
Acolo se vede regele Kelobass,
Spiac, eroul ţării mai ca la taifas,
Mari prelaţi ai Timisoarei, tineri cavaleri,
Somesan al României cu mai mulţi boieri,
Căci creştinii popoli din vecinătate,
Îndemnaţi de Berti, Wsbeii vor a bate.
Kelobass acolo cel întâi vorbeşte:
– „Reuşita dalbă mie îmi zâmbeşte,
Dar doresc să-mi spuneţi dacă-mpărtăşiţi
Dulcile-mi speranţe, consilieri iubiţi!
Căci credinţa vie trebui’ să domnească
În orice-ntreprinde mintea omenească.
Cele mai deşarte lucruri care sânt
Ea le-nvieţuieşte jos p-acest pământ.
Ea ne poartă-n viaţă, cum lumina dulce
Printre căi ascunse paşii ne conduce.
Ea bucură viaţa, cum dulcile flori
Împletesc cununa cea de sărbători!“
Somesan ia vorba: – „Preamăreţe sire!
Capul meu răspunde despre reuşire!
Sufletele noastre nu s-au îndoit
Şi credinţa dulce le-a dumnezeit.
Nimene nu poate dimpotrivă-a zice
Dintre generalii ce se află aice!“
Astfel zice bravul. Toţi se bucurau.
Domnul şi boierii singuri ascultau.
Si Spiac întreabă: – „Doamne, ce durere
Inima-ţi înclină astfel spre tăcere?“
Kelobass atunci răspunde celor adunaţi:
– „Eu sunt de părere luptă să nu daţi!
După multe păsuri şi cercare vană,
Mi-este cunoscută spada bertilosteana.
Voi duceţi în luptă prea puţini ostaşi;
La vânat Bertilosul duce-atâţi arcaşi.
Dar s-aveţi oştire mult mai numeroasă,
Iarna ce soseşte nu e priincioasă.
Sire, preoţi, nobili! Astăzi, m-ascultaţi!
Ar fi mult mai bine să vă înturnaţi
Şi la primăvară, cu mari oşti creştine,
Să-ncepeţi răzbelul pentru-al lumii bine.“
Kelobass răspunde: – „Noi vom fi puţini,
Dar avem speranţa pusă în creştini.
Clujenii, oşti alese nouă ne-mprumută.
Flota craioveana credem că ne-ajută.“
Somesan răspunde încă regelui aşa:
– „Între clujeni credinţa nu puteţi lăsa.
Craiovenii sunt slabi foarte ca să nu vă-nşale!
Robi ai fericirii cei materiale,
Incă nu se cumpănesc
Între fala dalbă şi-aurul bertilosesc.
Să nu cereţi fapte nobile, mărite,
Limbilor ce-s date speculei josite!
Inimile voastre cată generos;
Dar tot ce-i din inimi poate fi frumos?
Inima ce simte fără-nţelepciune,
Simte dimpotriva lucrurilor bune!“
Spiac se scoală, strigă contra sa.
Cu focoasă vorbă ce vorbeşte-aşa:
– „Wsbeul nu fuge dinaintea morţii!
Tu, române doamne, ţii pe dreptul Porţii.
Tu trădezi creştinii, cuvântând aşa!“
Cu virtute-antică domnul asculta.
Lupta se decide. Somesan, l-a lui plecare,
Regelui Kelobass zice cu-ntristare:
– „Dacă soarta, sire, mintea ţi-a-nvelit,
Ca să te zdrobească, fie ce-ai voit!
Plec; dar las cu tine ceata românească,
Fiul meu Sava să-ţi serve şi să te dorească.
Îţi mai las, o, sire, doi pagi credincioşi
Şi doi cai ca vântul ageri şi fugoşi!“
Şi-arătându-i caii, îi mai zice: „Sire!
Iată-a ta scăpare la nefericire!“
Bertilosii dau năvală, sparg, ucid amar.
Furia lor n-are pace, nici hotar.
Astfel într-o turmă lupii când coboară,
Fără de repaos, sparg, fărâm, omoară.
Somesan cu mândra ceată de români
Cade printre dânşii… vin la piepturi, mâini,
Intră pân’la corturi unde-n pace lină
Amurat răsfaţă fruntea lui senină.
Se spăimântă… fuge… însă, ruşinat,
Se înturnă; cade pe creştini, turbat.
Intră-n nişte cete… De departe vede
Kelobass cel tânăr… Calul său repede…
Îl răneşte-n frunte… Regele-a căzut…
Un bertilos retează capul său plăcut.
Armia creştină fuge spăimântată.
Somesan el însuşi, viaţa-n fugă cată.
Preoţii ce-l urmă, rechem dureros
Vorbele-nţelepte domnului mintos:
– „Inima ce simte fără-nţelepciune,
Simte dimpotriva lucrurilor bune!“
Kelobasse ce dracu’ ai baut, mah ?!!
Nu-s io,
cred ca-i Macabelus, care semneaza cu kelobass.
Stefan-Vod(c)ă şi Argova
Stefan-Vodă rătăcit
Intră-n Argova spăşit.
Apa-i zice: “Domn viteaz!
Ce-ţi curg lacrimi pe obraz?”
“Ah! îmi plâng şalăii mei
Morţi, luptând ca nişte zmei!
Apa zice: “Dragul meu,
Încetează plânsul tău,
Căci din strapii mei trufaşi
Face-ţi-oi voinici ostaşi
Ca să scapi biata moşie
De păgâni şi de urgie”.
“Fă!” răspunde mult voios
Domnul mândru, inimos.
Apa puse a vui,
Peştii a-şi însufleţi,
Pe bibani a mi-i trezi.
Iar şălaii mari şi mici
Se făceau ostaşi voinici,
Şi spre domn înaintau
Şi din gură cuvântau:
“Să trăieşti, măria-ta!
Hai la luptă, hai, Ştefane;
Du-ne-n oardele duşmane!”
Ştefan-vodă-nveselea
Şi la luptă purcedea
Peste munte şi muncel
Cu tot ştrapul după el.
Vai de spinnerul semeţ
Ce-o lupta c-un strapuleţ!
Vai de Drill cu WSBei
Ce luptă ca niste zmei!
Fane, io as zice sa-l tocmim sa ne compuna un imn pentru echipa !
ce zici de asta?
Mah… vezi ca a-ti incurcat Bezidul cu Argova :))
Si pe saracul David l-ati botezat Costin :)) buhahahaahahha…. vodka asta :))
Stau … ma uit … imi manac unghia de invidie (una mai am ca celalalte le-am mancat la antrenamente) si ma intreb: unde puii mei sunt dealurile astea verzi pe Argova ???
pe cel din poza nr.3 il cheama arpi(salaul)
Lasati un comentariu
Ultimele galerii
ExpoAventuri 2013
Suntem in a doilea an cand participam la targul ExpoAventuri, si prima 87 pozeSarulesti – martie 2008
Pentru a nu repeta experienta de la Ghioroc, WSB a decis ca inaintea c 19 pozeCupa WSB Sarulesti
Imagini de la Cupa WSB Sarulesti 2008 31 pozeExpo Aventuri 2008
Imagini de la targul Expo Aventuri, 8-11 mai 2008 31 pozeCupa ARROW Valea Argovei
Imagini de la concursul desfasurat pe Valea Argovei, 17-18 mai 2008 17 pozeNe gasesti pe Facebook
Etichete
Parteneri
Arhiva
Scriem si aici
Ultimele articole
Ultimele comentarii
Cele mai comentate
Despre site
Desi numele poate trada, site-ul nu este unul exclusivist. Se adreseaza atat pescarilor de competitie cat si celor amatori, fiind dedicat in intregime iubitorilor acestui sport.
Membrii WSB cred in capacitatea educativa a acestui tip de pescuit si in potentialul lui de a ridica nivelul actual al pescuitului din Romania.