Autor: Ilie Grigorici

Inceput de decembrie, vreme destul de rece. Ma gandeam ca va fi una din ultimile partide pe Siret din 2013. Pe 3 decembrie seara ma suna Alex : mergem maine la Siret ? Sigur ! Cum sa nu ! dar nu plecam dimineata ca e frig si sigur e inghetat.
A doua zi ne pornim destul de tarziu, pe la 10.30. Ajugem la Siret in prima locatie si surpriza : nu aveai unde sa pescuiesti, era plin de sloiuri de gheata. Ne hotaram sa incercam in alta zona unde este curent mai puternic, gandindu-ne ca acolo nu e la fel de inghetat. In scurt timp ajungem si constantam ca si acolo e destul de greu de pescuit, asa cum se vede in instantaneul de mai jos.

Ne hotaram sa ramanem aici. Eu imi fac lanseta repede si lansez de doua ori, chiar in curent. Alex face o lansare de proba prin sloiuri sa vada daca le poate rupe cu firul, dar observa ca nu e posibil. Ii zic sa vina in dreapta mea si sa lanseze langa curent : lanseaza si pe coborare “are o intamplare”. Nedumerit, ma uit la el si il intreb ce se intampla… Initial a crezut ca s-a agatat jigul, dar cand colo incepe sa se miste. Pun mana pe aparat si incep sa filmez : 5,10, 15, 20 si dupa 30 minute se opreste automat filmarea. Pestele nu dadea urme de oboseala, ci doar bateria mea de la aparat. Dupa aproximativ 45 de minute firul cedeaza si pestele se elibereaza. Era a patra iesire pe Siret a lui Alex si primul atac/peste ce l-a avut. A fost cu siguranta un somn mare. Sloiurile de gheata de pe apa, firul destul de subtire (10 LB) si agataturile subacvatice nu l-au lasat pe Alex sa scoata pestele afara.
Mai zgariem apa vreo doua ore fara nici un rezultat. Dupa ora 13 se mai topeste gheata si hotaram sa ne mutam in alt loc. Pescuim si acolo vreo doua ore fara nici un rezultat. Cu gandul la pestele scapat de Alex hotaram sa revenim pe sfarsit de partida la pod. O ora de pescuit in fantana si cateva jiguri pierdute il fac pe Alex sa ma intrebe daca mai are rost sa stam. Ma uit la ceas 15.59 ! II spun ca mai stam maxim 10-15 min. Lansez si in timp ce recuperam simt ceva : intep si incepe balciul! Si ia fir …si ia fir…si ia fir ! In disperarea mea tip la Alex sa inceapa sa filmeze mai repede ca raman fara fir pe mulineta (aveam maxim 70-80 m de fir pe tambur). Echipamentul era pentru salau: mulineta Stradic 2500, fir PP 15 lb si o lanseta Kistler 3.5-14 gr. Dupa 30 de secunde in care a luat fir incontinu reusesc usor, usor sa-l ghidez cum vreau eu. Norocul meu a fost ca nu a apucat sa se bage in curent si ca gheata se topise. Dupa vreo 4 minute in care “am tras pe viata mea” reusesc sa-l aduc la suprafata. Satisfactia drilului se taie dintr-o data : un somn agatat de coada! Din pacate se mai intampla si accidente. Il scoatem imediat pe mal, incepe o sesiune de poze, cantarire/masuroatare si fara nici cea mai mica retinere il eliberez.

Somnul avea (sau are si acum) aproxiamtiv 16 kg si 130 cm lungime. E primul meu somn mai mare adus pe mal. Cum spuneam mai sus satisfactia nu a fost mare pentru ca a fost agatat de coada, dar sunt impacat cu gandul ca s-a intors in mediul lui si poate voi avea sansa sa-l prind din nou.

Am fost criticat pentru “gestul” meu de a elibera asemenea exemplar dar, sincer, daca as mai “agata” astfel orice peste, fara nici o retinere l-as elibera imediat in mediul lui natural (cu toate ca in zona unde a fost prins pescuitul la japca este sport national). Cel mai “adevarat” comentariu a fost acesta : “Păcat de el, ce frumos era în tava la cuptor, împodobit cu mirodenii langă pomul de Craciun!”

Deja eram cu ochii pe prognoza meteo sa vad daca mai pot pescui anul asta pe Siret. Pe 7 decembrie ajung iar pe Siret, de data asta cu alt prieten, Ciprian. Se anuntasera rafele de vant de 30-50 Km/h si chiar asa a fost. Vantul batea si din fata, fapt ce facea pescuitul si mai dificil. Nu mai erau asa multe slouri de gheata pe apa, ci doar cateva bucati dar mult mai mari.

De data asta venisem cu echipament de somn : Shimano Speed Master 2.7M 50-100 gr, Twin Power 4000 FC si fir PP 30 LB. Dupa o ora si ceva de pescuit simt un ciocan, intep si aduc la mal un strap de maxim 1 kg la un Relax Kopyto 4L, de 10 CM, pe un jig Fudo 6/0 . Venisem pregatit de somn si prind salau! Sedinta foto scurta si inapoi in apa :

Ciprian nu mai rezista frigului si se retrage in masina sa se incalzeasca. Intre timp ajunge si Grig, un prieten din Roman. Ne hotaram sa ne mutam si sa incercam sa pescuim in alta zona mai ferita de vant. Ajugem si observam ca 80 % din acea zona era acoperita cu gheata. Dupa o ora in care am pescuit ca in fantana si in care Ciprian a avut timp sa se incalzeasca, propun sa ne intoarcem la pod. Ajungem la 16:02 moment in care ii zic lui Ciprian ca am pierdut somnul de ora 16:00. Raspunsul lui este pe aceeasi lungime de unda : lasa ca o sa-l prinzi pe ala articulat de 16:15.
Nu stiu daca era si 15 sau si 20 minute, dar chiar am dat peste cel articulat. Pentru un moment am crezut ca am dat peste un bloc mare de gheata fapt ce m-a facut sa ma opresc din mulinat o secunda. Si cum a inceput sa ia fir il rog pe Ciprian sa inceapa sa filmeze. Avand echipamentul Heavy a fost mult mai usor sa-l aduc la suprafata si dupa nici 3 minute pestele e la suprafata. Tot somn si tot agatat de coada ! Hrrrrrrr ! Satisfactia drilului mi se duce iar …..Grig ma ajuta cu gripul sa-l scot pe mal fara probleme. Acelasi ritual care l-au avut toti pesti prinsi de mine in 2013 : poze, masurare/cantarire si eliberare!

Somnul avea (sau are si acum) in jur de 130-131 CM si aproximativ 16.5-17 Kg.

Aproape aceeasi lungime si greutate ? Am avut eu sansa asta de a agata un somn de doua ori, in interval de trei zile, pe o apa curgatoare? Am avut eu avantajul asta pentru ca l-am eliberat prima oara ? Raspunsul cred ca este pozitiv !
Stateam si ma gandeam daca au fost doua partide de vis ? Nu, nu au fost doua partide de vis, ci au fost doua accidente cu un final fericit ! Probabil era simplu sa pun o guma in gura somnilor si sa fac niste poze artistice, dar nu pot sa mint cum o fac altii !
Intunericul si frigul se astern peste Siret, iar peisajul e de vis !

De atunci am mai ajuns la Siret de cateva ori. Vremea s-a incalzit, gheata s-a topit, dar somnul nu a mai aparut. Deja are un nume: il cheama Mitruţ !