Stiuca 20kg la jerkbait, povestea unui record personal
Era primul weekend din ianuarie. Temperaturile sunt mult peste cele normale din aceasta perioada. Incerc cu Andrei de cateva zile sa programam o iesire, insa apele tot mai sarace in peste fac dificila alegerea unei destinatii.
Eu am chef de stiuca. Rotim mai multe variante, insa in final alegem Vladimirescu. “Macar acolo poate intra ceva mare”, ii spun lui Andrei. “Ok, dar nu foarte de dimineata si dam de pe mal” imi raspunde, usor sceptic fiind dupa ultimele doua iesiri acolo fara peste, doar cu una imbracata ce s-a dezgatat subit.
“Nu foarte de dimineata” se concretizeaza in ora 11. Ajunsi pe balta, paznicul, foarte amabil, incepe sa ne pregateasca o barca. Andrei insista ca nu are rost si zice sa incercam de pe pontoane cateva maini. Nu ma opun prea tare, gandul imi era de mult la primul lanseu.
Alegem asadar un ponton situat langa un copac scufundat unde Andrei vazuse atacuri datile trecute. Montez meticulos un jerkbait si incep dansul. Vizualizez evolutia lui submersa, fiecare miscare eratica stranga dreapta, ii intuiesc semnalele vizuale si ajustez pompajele din varful lansetei pentru o calibrare impecabila. Uit de tot, problemele se evapora, mintea nu-mi mai fuge la fel si fel. Sunt prezent doar in acel moment, una cu voblerul.
Soarele incepe sa-si faca aparitia, vantul s-a oprit si el, sunt undeva la 11 grade Celsius si suntem singuri pe balta.
Andrei, rupe tacerea si ma intreaba: “Spiac, oare prindem noi ceva astazi?”.
“Conteaza?” ii raspund savurand in continuare fiecare minut al primei iesiri din acest an. Radem amandoi si incepem sa schimbam naluci.
Andrei pune un spinnerbait, eu un Salmo Pike de 16cm. Apoi un Flat Rap tot de 16. Apoi un Orka Shad Tail de 21cm, urmat de un Seeker Shad de 15cm suspending. Nimic.
Un atac intre crengile copacului cazut in apa ne trezeste interesul. Andrei imi prezinta o oscilanta noua de la Blue Fox, cu anti-bradis, proaspat adusa de cineva de afara. Primul lanseu intre crengile submerse ale copacului si devine foarte clar ca anti-bradisul nu e echivalent cu anti-butuci. Nici vorba sa mai iasa.
Sava, atasat deja profund de oscilanta, nici nu se gandeste sa o piarda. “Merg sa iau barca!”, zice si nu pot decat sa ma bucur. Ma urc si eu in barca, salvam oscilanta si incepem sa batem sistematic o zona cu apa mai adanca.
Suntem deja la a patra ancorare si rezultatul e acelasi. Decid sa insist pe jerkbait. Daca e sa le scoata ceva din apatie, banii mei sunt pe un jerkbait suspending.
Montez un Rapala X-Rap 12cm culoare Silver si il joc cu pauze lungi. Dupa mai multe maini, am un atac puternic, din scurt, pe care-l ratez. Genul de atac care te trezeste instant, precum un expresso scurt servit unui bautor de ceai. Continui sa pescuiesc in evantai in jurul barcii. Ii spun lui Andrei ca a dat la “alungare”.
Monteaza si el un X-Rap tot de 12cm, culoare Trout si lanseaza in fata barcii. Dupa cateva minute are o tresarire a firului si inteapa brusc. “Am avut si eu” imi zice. Capatam incredere si insistam pe zona.
Andrei ma intreaba daca nu ridic ancora sa ne apropiem de zona unde avuse si el atac. “Stai sa mai dau doua lanseuri in spate, poate totusi o conving”, ii zic. N-a fost nevoie decat de unul singur.
Dupa cateva pompaje, voblerul s-a “blocat” si am intepat hotarat. In prima faza n-am reusit sa o misc. Nu eram suta la suta ca e stiuca pana a inceput sa vina spre barca. Era mare, asta era clar, dar cat?
Stiam ca inca nu se dezmeticise si incerc sa o ridic putin sa vedem cat e de mare. Clipa in care s-a ridicat din adancuri si am zarit-o pentru prima data n-o sa o uit niciodata. Era imensa. Ne uitam si eu si Andrei la ea si nu ne venea sa credem. Ni s-au inmuiat instant genunchii.
Intre timp stiuca realizeaza ca-i groasa si incepe distractia. Plecari pe frana, rasuciri, treceri razante pe langa ancora, tot tacamul. Pescuiam cu un Shimano Zodias MH, mulineta Chronarch CI4 HG si textil Matrix Pro de 40 lbs, asa ca ne duelam de la egal la egal. Destrang si mai mult frana si o las sa-si faca damblaua.
Sava pregateste gripul, desi aveam mari dubii ca o sa ne fie de folos. O aduc de cateva ori la barca, insa nu e suficient de obosita. N-are rost sa ma grabesc. Am tot timpul din lume. Continuam sa ne minunam amandoi de crocodilul de la capatul firului.
Da o ultima alergare pe frana si reusesc sa o aduc langa barca. Sava incearca cu gripul, insa deschiderea e cam mica pentru buza stiucii. Reuseste intr-un final si il ajut sa o urcam in barca fara sa facem baie.
Ma uit la el, ma uit la stiuca si nu-mi pot sterge zambetul larg de pe fata. Incerc sa o cantaresc insa gripul de opreste la 30lbs (~15kg) greutatea maxima pe care o poate cantari. Stim amandoi ca are mai mult, mult mai mult.
O punem pe langa lanseta si vedem(acasa) ca are peste 120cm. E scurta si groasa, cu un cap gigantic.
Facem rapid niste poze fiindca vreau sa o eliberez cat mai repede.
Va invit sa urmariti si filmarea care reda batalia cu acest minunat exemplar:
In minte mi se intiparesc la foc automat imagini cu dihania, amintiri pe viata. O asez cu grija inapoi in apa si nu-i ia mult sa-si revina. O admir pentru ultima oara, continui sa ma minunez si desfac gripul urmarindu-i silueta cum se pierde in apa verzuie.
Ma intorc la Andrei si-l iau in brate. E de departe cea mai mare stiuca pe care am vazut-o vreodata. Desi sunt optimist din fire, nu cred ca voi mai avea vreodata ocazia sa ma intalnesc cu ceva asemanator, mai ales in Romania. Avem prea putina grija de obiectul pasiunii noastre pentru ca acest gen de capturi sa nu fie pe cale de disparitie. Au tot respectul meu persoanele precum Robi de la Vladimirescu, care reusesc prin resurse proprii sa protejeze acest peste minunat.
Sunt tot mai putine locatii in tara in care mai gasesti rapitorul suprem, stiuca, iar faptul ca balta de la Vladimirescu are cel putin un asemenea exemplar, e de-a dreptul incredibil.
Dupa ce eliberez stiuca, Andrei imi povesteste ca acum doua saptamani, incercand sa scoata cu plasa cativa crapi, paznicul ii spusese ca s-a prins o stiuca foarte mare. Au adus-o la ponton, au cantarit-o, masurat-o si eliberat-o imediat dupa. Nu-mi prea vine sa cred ca sunt mai multe asemenea exemplare in balta.
La finalul zilei, iesim la mal si eu ma apuc sa imi aranjez trusele in timp ce Andrei povesteste cu paznicul. Isi arata ecranele telefoanelor unul altuia, la care Andrei se intoarce: “E aceeasi stiuca!”. Comparand pozele noastre si ale paznicului cu aceeasi parte a stiucii, se observa clar aceleasi dungi si forme identice in preajma cozii. Verificam inca o data cu atentie si ajungem la aceeasi concluzie. Stiuca eliberata acum doua saptamani, am prins-o eu la jerkbait. Demential!
Il intreb pe paznic daca ei au cantarit-o fiindca gripul nostru are limita la 15kg. Imi raspunde ca da, cantarul lor avea limita de 20kg si cam tot acolo s-a si oprit, 19.5-20kg.
Pe drum inspre casa imi vine in minte Delta si potentialul ei imens in materie de stiuca. Potential inecat de braconajul electric si kilometri de plase intinse zilnic. Cate asemenea exemplare ar putea schimba vietile pescarilor sportivi si localnicilor intr-o egala masura, daca catch & release-ul ar fi o conditie, nicidecum o optiune? Daca regulile ar fi aplicate, nu doar vehiculate.
Pana ne dezmeticim si incep sa apara si prin alte parti, sa stiti ca una inca inoata la Vladimirescu. Stiuca ce mi-a schimbat viata!
Felicitari!!! Superba piesa!!!
Imensa! Felicitari Adi!!!
Si cand te gandesti ca stiuca asta e acolo de foarte multa vreme… si nu cred ca a mai vazut interiorul unei barci pana acum… Cine stie… poate or ma fi si altele la fel de maricele 😀
Oricum cu asa exemplar nu ne mai intalnim in curand, indiferent ca e acolo sau nu… Felicitari !
Daca a vrut o data trebuie sa mai vrea si a doua oara. 🙂
Pesemne mai trebuie sa umblam putin la acordul fin pentru a le prinde pe alea mari mari, ca s-au cam curvit. 😛
Bravo!! La mai mare!!!
[…] sa nu mai vorbesc de STIUCA vietii, care a venit la un Rapala X-Rap 12cm si un combo Shimano Zodias/ Chronarc CI4 […]
Lasati un comentariu
Ultimele galerii
ExpoAventuri 2013
Suntem in a doilea an cand participam la targul ExpoAventuri, si prima 87 pozeSarulesti – martie 2008
Pentru a nu repeta experienta de la Ghioroc, WSB a decis ca inaintea c 19 pozeCupa WSB Sarulesti
Imagini de la Cupa WSB Sarulesti 2008 31 pozeExpo Aventuri 2008
Imagini de la targul Expo Aventuri, 8-11 mai 2008 31 pozeCupa ARROW Valea Argovei
Imagini de la concursul desfasurat pe Valea Argovei, 17-18 mai 2008 17 pozeNe gasesti pe Facebook
Etichete
Parteneri
Arhiva
Scriem si aici
Ultimele articole
Ultimele comentarii
Cele mai comentate
Despre site
Desi numele poate trada, site-ul nu este unul exclusivist. Se adreseaza atat pescarilor de competitie cat si celor amatori, fiind dedicat in intregime iubitorilor acestui sport.
Membrii WSB cred in capacitatea educativa a acestui tip de pescuit si in potentialul lui de a ridica nivelul actual al pescuitului din Romania.