In urma cu vreo doua luni mi-am completat arsenalul cu inca o mulineta de baitcasting, o ABU Garcia Mörrum SX 1601C, cumparata la mana a doua de pe ebay.

Este o varianta mai mica a celebrelor ABU Mörrum 5600, 6600 sau 7700 CL de la sfarsitul anilor ’90 (ce s-au produs doar in varianta cu manerul pe partea dreapta), creata pentru piata japoneza. Fiind un model mai vechi, in prezent nu mai poate fi gasita nicaieri la prima mana.

Desi nu le vazusem decat in poze, a fost un fel de love at first sight. Imi doream de mult timp o mulineta de baitcasting din seria Morrum si acum a venit momentul sa ma pricopsesc cu una.

ABU Garcia Mörrum SX 1601C

Cand am primit-o si am pus pentru prima data mana pe ea, mi-a placut si mai mult. Este o mulineta mica, foarte usoara si comod de palmat, dar robusta, fara jocuri la angrenaje, cu un aspect clasic si elegant totodata. Frumoasa !

Am iesit imediat cu ea la apa si in scurt timp s-au conturat primele impresii. Dupa cateva lanseuri mi-am zis ca e cam ca si intoarcerea de la o mulineta moderna de spinning la Daiwa Tournament SS. O mulineta foarte buna… dar la vremea ei !

Sistem de franare centrifugal minimalizat la extrem s-a facut simtit imediat. Mulineta mi s-a parut foarte greu de controlat in lanseurile la distanta, fata de mulinetele de baitacasting cu care pescuisem pana atunci. Peruci destul de dese.

In pescuitul la distante medii nu aveam probleme chiar si cu naluci armate pe jiguri mici de 3,5 – 5 gr. Tamburul mic si usor (13,9 gr) are o inertie foarte mica, fapt ce permite lansarea lejera a nalucilor de categorie usoara. De fapt si producatorul o recomanda pentru pescuitul la dropshotting, adica pentru o tehnica de pescuit vertical, usor, de finete.

In plus, unul dintre rulmentii de la tambur scartaia din cand in cand foarte urat, in ciuda straduintei lui Andrei, care l-a curatat si uns de mai multe ori.

Dupa o vreme am inceput sa ma mai obisnuiesc cat de cat. Insa nu suficient incat sa nu devin tinta ironiilor unor colegi de club. „Ma, tu crezi ca japonezul de prost a vandut-o ?!”, imi tot zicea unul mai mucalit….

Se cerea un tunning cel putin la rulmentii tamburului. Dar daca tot am inceput-o, impreuna cu Andrei am sapat pe saiturile japoneze in cautarea unui sistem de franare magnetica sau macar centrifugala mai consistent. Noroc cu Google Translate !

Material de tunning

M-am hotarat pana ala urma pentru urmatoarele imbunatatiri:

–         rulmenti ceramici (SiC) pentru tambur, ABEC 5 de la Boca Berings USA (dimensiuni: 5x11x4 mm), varianta cu shield exterior metalic. In paranteza fie spus, ABEC este un standard de masurare a tolerantei bilelor de rulment. In general, mulinetele de serie au in cel mai bun caz rulmenti ABEC 3, cu exceptia unor varfuri de gama (ex. Daiwa Steez: ABEC 5). Insa toleranta bilelor este doar unul din factorii care influenteaza functionarea rulmentului. Conteaza si mai mult din ce material sunt facute bilele, lagarele rulmentului, scuturile care tin bilele in interior etc. Ideali sunt rulmentii care au toate aceste componente ceramice, insa aceia sunt extrem de scumpi.

La treaba

–         frana centrifugala cu 4 porturi si pinii aferenti, de la Avail Japan. Frana originala este compusa din doua brate si are doar 2 porturi pentru pini, dupa cum se poate vedea in imaginea de mai jos;

Frana centrifugala cu 4 pini. Deasupra originalul

–         clutch (ambreiaj, pe romaneste) din aluminiu si suportii aferenti, tot de la Avail Japan, despre care producatorul afirma ca este mai putin inalt decat originalul, fapt ce permite un mai bun acces la tambur si o idee mai lat, eliminand astfel jocul clutch-ului original.

Clutch din aluminiu

De indata ce piesele au fost inlocuite si mulineta a fost reasamblata de Andrei, am iesit la Mures sa vedem rezultatul „investitiei”. Eram extrem de curiosi daca imbunatatirea va fi una functionala sau doar cosmetica.

Am lansat initial cu toti cei 4 pini montati si apoi am scos cate unul, pana la ultimul. Am constatat ca mulineta functioneaza cel mai bine cu 2 pini. La 4 pini distanta de lansare scadea considerabil, cu un singur pin perucile au reiceput sa apara, iar fara pini acestea deveneau foarte dese.

In configuratia cu doi pini, am efectuat mai multe lanseuri cu cel mai usor vobler pe care il aveam la mine: un Rapala Team Esko de 7 cm si 6 gr. Lungimea lanseului se invartea in jur la 30 m. Mai mult, din aproximativ 20 de lanseuri la distanta maxima, deci fortate, nu am reusit sa fac nicio peruca. M-am intors spre Andrei si am concluzionat:

– Dilesti !!!

Rezultatul tunningului m-a entuziasmat pur si simplu. Parca aveam in mana o alta mulineta. Lanseurile au devenit si mai lungi, cu toate ca mulineta lansa bine si inainte, dar perucile acelea suparatoare au disparut.

Circula o vorba pe forumul TackleTour, ca o data ce ai facut primul tunning nu mai exista cale de intoarcere. Nu credeam sa fie atat de adevarata !

Rezultatul final