Astazi am intrat in posesia unor raci din silicon, si mi-am zis ca trebuie neaparat sa ii testez. Am facut o retrospectiva a baltilor pe care am pescuit si am gasit o balta unde racii sunt la putere. Nu a putut sa nu ma duca gandul la platoul de raci fierti de la Manjesti oferit de D-nul Victor la concursul din toamna, raci care proveneau din balta proprie.

Balta de la Manjesti era exact ce cautam, are mult biban, salau si foarte multi raci. In mod clar pescuind acolo pot depasi bariera psihologica si poti fi sigur ca raci intra in meniul pestilor. Organizez o iesire, cei 300 km ce ne desparteau de locatia aleasa ii parcurgem in graba, ajungem dimineata devreme umflam barca si lipsiti de rabdare intram rapid sa pescuim. Scopul nostru era sa ne convingem ca racii intra in meniul zilnic al pestilor din lac. Oare acest obicei este permanent sau doar sezonier? Aceasta este intrebarea la care incercam sa-mi raspund in aceasta iesire. Este foarte dificil sa inveti sa pescuiesti cu o naluca noua, in care nu ai incredere deplina, deci va dati seama ca si mie si lui Viorel ne-a fost greu sa montam doar raci pe lansetele cu care urma sa pescuim. Cel mai interesant aspect a fost ca fiecare a montat naluca in mod diferit.

Viorel a ales sa monteze naluca clasic cu baza cozii spre bila jigului iar eu am montat racul cu capul inainte. Fiecare aveam o teorie care sustine pozitionarea racului in acest mod. Viorel a montat racul exact cum se deplaseaza in mod normal, cu spatele, iar eu am justificat modul de montare cu faptul ca aceasta este pozitia lui defensiva la intalnirea cu anumite pericole.

Fiind inceput de Aprilie cautam pestii aprope de maluri pe ape mici, unde credem noi ca sunt cantonati bibanii. Pescuim de 30 de minute dar inca fara nici un rezultat. Hotaram sa cautam pestele in alte zone, mergem cu sonarul pornit si gasim o structura bine definita si o tatonam ca la carte. Lansez montura care a ramas lestata pe un jig foarte usor si astept sa ajunga in zona structurii gasite. Caderea este anevoioasa si imi provoaca putina neincredere, dar odata ajunsa pe substrat, firul tresare usor, intep ferm dar pestele nu se afla la capatul celalalt al firului. Repetam amandoi lanseurile de cateva ori dar fara rezultat. Firul tresare dar nu reusim sa intepam pestele semn ca ceva nu facem bine, trebuie schimbat ceva, dar ce ? Modificam pozitia fata de structura incercand sa schimbam unghiul de prezentare al nalucilor dar si in acest caz fara rezultat. Atunci am incercat altceva, am schimbat greutatea jigului. Mi-am zis ca prezentata violent in preajma structurii naluca va determina atacul pestilor. Acest lucru s-a intamplat inca de la primul lanseu, diferit fiind modul in care firul a semnalizat atacul. Acesta a fost puternic, ferm, parca pestele ar fi ramas intepenit . Inteparea vine si ea ferma, exact la timp si primul peste lupta acum sa scape din capcana intinsa de noi. Reusim sa scoatem cativa bibani relativ repede contrar celor intamplate mai devreme.

Faptul ca am inceput sa prindem ne-a dat incredere sa incercam si alte zone din acumularea Manjesti. Incercam zona barajului unde stim sigur ca sunt ceva pietre, un loc ideal pentru desele ambuscade intinse de bibani pestilor pasnici. Contrar increderii acumulate pe locul anterior nu reusim sa starnim nici un atac. Incercam sa identificam un loc nou care, sa corespunda din punct de vedere topografic cu cel anterior. Gasim o noua structura de data acesta este un perete de beton aflat la marginea unui prag. Lansam cu incredere raci la apa si nu dupa mult timp apar si atacurile, mai violente de data aceasta, semn ca am gasit bibanii mai mari. Dar odata adus la barca “bibanul” nostru eraun salau destul de frumos.

Continuam sa cotrobaim structura in cautarea salailor mai mari dar din nefericire racii pe care ai aveam la noi aveau doar 4,5 cm si nu am reusit sa ii starnim. Era foarte clar pentru noi ca atat bibanul cat si salaul au in meniul lor raci. Ce ne-a pus pe ganduri a fost faptul ca naluca a fost atacata doar in momentul cand a fost prezentata violent in zona de cuibarit, doar cand aceasta a fost un real pericol pentru cuibul pestilor. Deci ceea ce citisem despre raci se adevereste, acesta consuma atat icre de biban cat si de salau, cu riscul de a devenii si ei victime in urma ospatului. Ramane de vazut pe parcursul anului daca racii sunt atacati in mod frecvent sau sunt vanati doar atunci cand acestia pun in pericol perpetuarea speciilor ?

Ca o curiozitate, in urma unei intepari prea lente zic eu, un rac viu de data aceasta a incercat sa ai fure naluca de pe jig partenerului de barca, oare racii din ziua de azi au suferit o mutatie si au devenit mai rapizi ? Sau…………………