Sezonul 2013, pe Mures, incepe ca-n orice alt an, cu pescuitul la gume dupa salaii care revin an de an pentru a-si depune icrele in “toplitele” balastierelor, care cresc ca ciupercile dupa ploaie in jurul Aradului. Unii spun ca sunt o ciuma, care distrug habitate subacvatice, dar se pare ca salaii nu sunt de aceeasi parere, care profita de maxim de aceste exploatari pentru a se reproduce.

Acest anotimp este destinat exceselor, pentru salau, care raspunde la vibratii puternice, fiind agresivi din cale afara. Pana acum primavara pescuiam cu naluci de peste 10cm, dar cateodata parca si alea sunt prea mari. De multe ori, chiar si salaii prefera ceva mai “comestibil”. Vibratia nu trebuie sa fie nici in acest caz una delicata. Asa se face ca dupa aproape un sezon de asteptare in sfarsit reusesc sa testez potentialul maxim am gumelor Relax Ohio de 10cm. Chiar mi-am propus sa nu dau cu altceva decat daca simt ca este nevoie, dar ca sa spun asa… nu am simtit nevoia sa schimb decat culoarea in functie de turbiditatea apei.

Primele iesiri le-am avut prin Martie, dupa primul val de caldura, care a fost brusc estompat de temparaturi negative. Am momente, cand cu Razvan, reusesc sa pun la bataie niste experimente de ne sta mintea in loc si ne pune pe ganduri ca la ce naiba ne-am gandit pana acuma de nu ne-au venit aceste idei.

Asa se face, ca dupa primele ploi, care coincideau cu primele topiri de zapezi, abordarea unora dintre cele mai bun locuri pe Mures nu se putea face… Erau sub apa. Puteau fi abordate doar portiuni minuscule din aceste zone.

Abia revenit de la atelier, suna telefonul in draci, doar ca eu nu-l aud, fiind ratacit pe undeva printr-o alta camera. La un moment dat primesc un mesaj, si intamplator il aud. Era Razvan, disperat din cale afara ca a prins un salau si nu avea cine sa-i faca poze. Mesajul suna cam asa: ” Suna-ma in p… mea ca am prins un salau mare si tre sa vi sa-mi faci poze!” L-am sunat instantaneu, am descoperit unde e, am aruncat o lanseta in masina, o trusa cu naluci si valea. Era o zona vasta, care sigur tinea foarte mult salau, dar care era abordabila doar dintr-un singur loc de pe mal, un loc care permitea explorarea a 20 de metri dintr-un loc de 200-300 metri. Cu barca se putea ajunge, daca aveai chef sa hamalesti vre-un kilometru, in rest nici o sansa. Nu stiu cum vine iar vorba de Suedia si-mi pica fisa… “Bah! Vrei sa-ti zic ce facem maine?!”

Ce? Intreaba Razvan!

Venim cu wadersii de la Vision!

Bling! I s-au aprins si lui beculetele! Cum “drec” nu ne-am gandit pana acuma la asta. La jig pe mures cu wadersii la salau. “Diblezi!’ zice Razvan.

Nici unu nu am putut dormi pana a doua zi. Nu stiam cum sa ne trezim mai repede ca sa mergem la pescuit, cu toate ca apa avea maxim 6 grade. Nu ne interesa, nici daca afara erau 3-4 grade. Orice s-ar fi intampla tot mergeam si o faceam. In sfarsit puteam pescui peste tot, fara sa ne mai strezeze gandul ca e apa mare si ca locurile bune sunt nelaindemana.

Am reusit sa facem asta 2 zile la rand, in care reusim sa prindem cativa salai frumosi printre care si cateva atacuri violente si cativa scapati. Eu dupa ce am intrat pe primul loc, chiar la primul lanseu, pe o montura offset cu Relax Ohio, am un atac chiar la 3 metri de mine. Stiam unde e guma, si cam la un metru de unde a atacat iese o coada de salau enorma. Inca nici nu a apucat sa mi se faca frig si eu tremuram ca o balerina dezbracata… Nu puteam sa-mi controlez tremuriciul din genunchi. Dar acest salau s-a dus. Nu l-am mai vazut, indiferent cat am insistat.

Razvan din apa

Primul salau din sezon la Ohio

Eu la mine aveam doar jiguri de 5-10g, si gume Ohio de 10cm, pentru a facilita luarea de decizii in ceea ce priveste alegerea nalucilor, si bineinteles pentru a nu care tot bagajul cu mine. Razvan avea mai mare incredere in Relax Turbo Twister de 12.5cm si in Mann’s de 8 si de 10cm. Eu imi doream sa testez noile gume sa vad daca sunt ceea ce credeam eu ca sunt, asta intr-un pescuit, daca putem sa-i spunem, extrem. Am prins foarte bine 2 zile cat am putut sa mergem la pescuit, a 3-a zi temperaturile precipitand sub zero grade si ramanand asa pentru cateva saptamani.

Pauza de ceai

Indiferent cat de indarjiti eram, nu aveam in noi ce trebuia pentru a scoate nasu’ din casa la -4 grade si sa intram cu wadersii in apa, asa ca sezonul de pescuit din apa in stil Suedia s-a terminat pana nici n-a inceput. Era duminica si la ora 11 spre pranz, cu toate ca era soare, afara erau doar -6 grade…

Tot sezonul primavaratic am prins cu Ohio de 10cm, vibratia cozii fiind exact cea ce se cere pentru aceasta perioada a anului. Ba mai mult puteam trece rapid de la o montura cu jig la montura cu carlig offset (ascuns), cu aceeasi naluca.

Vantul de primavara aduce salai multi:)

Daca va intrebati ce echipament e nevoie pe sub wadersi pentru a putea pescui din apa atat de rece, dar confortabil, aveti sa descoperiti intr-un alt material… Pana atunci, fire intinse!