Profitam de vremea inchisa, cu cerul acoperit de nori pufosi si facem o noua incursiune la Vladimirescu. Vantul adie slab si temperatura nu trece de 22 grade, conditii ideale de stiuca.

Balta s-a schimbat de la ultima noastra vizita. Palcurile de bradis, cu varfurile iesite deasupra apei sunt tot mai intinse. Dar nu e o problema pentru noi, in truse avem naluci pentru toate situatiile. Suprafata apei pare ninsa de la puful de plop, care in absenta unui vant mai sustinut acopera toata balta.

Temperatura apei se ridica la 25 C, deci peste cea de afara, semn ca frontul rece inca nu se resimte in apa.

Lansez cat pot de departe un Slider de 12 cm si incep recuperarea. Dau de cateva ori la manivela si mulineta se intepeneste. S-a adunat atat de mult puf pe inelul din varful lansetei incat firul nu mai are loc sa treaca prin el. Imi ia cel putin 5 minute sa curat tot firul, timp in care ma gandesc ca vom avea o zi grea.

Pornim spre o zona in care e ceva mai putin puf plutitor. Bradisul urca pana la jumatate de metru de suprafata, dar din loc in loc sunt gauri in care apa libera e mai adanca.

Incepem sa schimba naluci dupa naluci, nerabdatori sa gasim solutia pentru ziua de astazi. Crankuri, voblere de suprafata, gume, spinnerbaiturile cu care am prins data trecuta… Stiucile nu vor…

Ne lansam in speculatii: sigur stau adanc in bradis… inca nu au urcat spre suprafata, e abia ora 5… iarba inalta le lasa un unghi vizual prea mic pentru atac… poate n-am nimerit noi ziua…

Scormonind prin trusa dau peste doua din cele trei spinnerbaituri Lindy M/G, cu palete mari si trailere flocoase, pe care le-am cumparat in iarna de la un user de pe forumul rapitori.ro. Unul chartreuse si celalalt oranj…

Data trecuta nu am pescuit cu ele pentru ca avand portanta mare, datorita paletelor si smocului de par, coborau prea lent in timpul evolutiei.

Dau cateva maini cu cel chartreuse si stiucile se dezlantuie. Lovesc scurt vreo doua, in timp ce Andrei inca se extazia cat de bine evolueaza un Cormoran Belly Dog, pe care si l-a luat zilele trecute…

Andrei prinde ideea si isi aminteste ca l-am cadorisit cu cateva luni in urma cu unul din spinnerbaiturile castigatoare, in culori mai „naturale”. Incepe si el sa prinda si scorul incepe sa creasca…

Firul textil mi se incarca mereu cu puf si pierd timp pretios curatandu-l. Trec la cealalta lanseta,  pe mulineta careia am monofilament de 0,35. Din timp in timp am momente cand ma apuca nostalgia pescuitului cu monofilment, altadata atat de comun.

Monofilamentul aduna mult, mult mai putin puf de pe apa. Insa senzatia este ca pescuiesc in reluare, desi folosesc o lanseta rigida de jig – G.Loomis SJR 844 IMX. Spinnerbaitul isi porneste greu evolutia, iar daca iau vreun fir de bradis nu mai reusesc sa il rup asa cum o faceam cu textilul. Asa ca la intalnirea cu cel mai mic fir de bradis, paletele spinnerbaitului inceteaza sa se invarta.

Totusi insist cu ansamblul acesta, incurajat de atacurile repetate si incet, incet incep sa ma obisnuiesc. Le place foarte tare chartreuse-ul.

Cand stiuca imi ataca naluca trebuie sa intep de doua trei ori, altfel o scuipa si o scap. Si nu au fost putine cele care mi-au spus „pa” pana sa ma prind de smecherie…

Sava continua sa pescuiasca „clasic” si loveste si el cateva bucati, dar scorul ia proportii in favoarea mea. Conduc cu 6-4 cand simt o “ingreunare” pe recuperare alerta. Intep … si nu mai simt nimic. Monofilamentul a pleznit din intepatura si spinnerbaitul prinzacios dus a fost.

Nervos din cale afara nu mai reusesc sa ma concentrez la stiuci si ma tot gandesc de unde dracu’ imi voi lua altul la fel. Ma macina stiucile scapate din cauza monofilamentului, care cred ca au fost vreo zece…. Il am pe celalalt oranj, dar stiucile nu se prea omoara dupa el…

Sava, mustacind, tot puncteaza si egaleaza la 6, ba chiar preia conducerea dupa o vreme. Incepe sa imi para rau ca i-am dat spinnerbaitul acela, acum cand nu mi-a mai ramas decat unul…

Ma adun cu greu, caci pe spinnerbaitul oranj am rateu dupa rateu. Stiucile dau in el, dar parca nu il apuca cu atata convingere ca si pe cel care s-a dus pe apa sambetei.

Se intuneca si ne indreptam spre ponton pescuind neancorati. Nu mai suport, dupa atatea stiuci ratate, lanseta pe care am monofilament si o iau pe aialalta, cea “rigida”.

Cand nu ma mai asteptam la nimic bun, lovesc inca una, amarata, venita parca la consolare… E 7-7, slava Domnului, ca era cat pe-aci sa ma bata Andreas Papandreu ! :))

Soarele apune frumos deasupra padurii, intr-un rosu de foc, si iesim la mal. Futa-l dracu’ de spinnerbait, imi spun in gand, ca dilesc daca nu gasesc altul la fel !

Ştiuci arădene şi un spinnerbait demult uitat from Sava Andrei on Vimeo.

PS Ajuns acasa, am contactat colegul de forum de la care am cumparat cele trei spinnerbaituri, pentru ca nu am reusit sa le gasesc nicaieri on-line.

Le primise la de o ruda in America, care la randul sau le-a primit de la un vecin. Omul si le-a cumparat de pe bass Pro Shop sau de la un alt magazin mare, nu isi mai amintea exact, in urma cu 10-15 ani, cand a intentionat sa mearga intr-o excursie in nord, pe un  lac cu musky. Cum n-a mai ajuns niciodata acolo, le-a facut cadou vecinului sau…

Modelul acesta se pare ca e scos din productie de vreo 10 ani, deci stiucile de la Vladimirescu nu au de ce sa se teama…